Vânzarea blocurilor ANL şi chiriile agită spiritele în Consiliul Local

Înscrierea în cartea funciară a blocurilor ANL construite în oraş a fost prilej de contre între opoziţie şi putere în Consiliul Local (CL). Consilierul PNL Steluţa Cătăniciu a acuzat situaţia în care s-a ajuns la Cluj-Napoca din cauza orgoliului fostului primar Sorin Apostu, care s-a opus vânzării blocurilor ANL: de şase ani nu s-au operat înscrieri în cartea funciară a acestor locuinţe. În schimb, consilierul PDL Adrian Popa a menţionat că în 2009 s-a luat în discuţie respectiva vînzare, însă s-a decis în plen că nu este în avantajul municipiului deoarece doar 1% din banii obţinuţi intră în visteria oraşului, iar restul se face venit la bugetul de stat.

Consilierul Steluţa Cătăniciu a declarat la şedinţa de ieri că este inadmisibil ca până în prezent blocurile ANL să nu fie înscrise în cartea funciară şi a cerut explicaţii cu privire la situaţie. Şefa Direcţiei de Patrimoniu din primărie, Iulia Ardeuş, a declarat că este vorba despre înscrierea efectivă a apartamentelor ANL şi stabilirea cotelor indivize pentru fiecare apartament, în aşa fel încât să fie posibilă vânzarea respectivelor locuinţe. "Vorbim aici despre orgoliul unui om care a spus că atât timp cât este el în primărie nu se vând blocurile ANL, de aceea insist să stabilim în cât timp facem această însciere de carte funciară", a spus Cătăniciu.

Aceasta a propus ca respectivele operaţiuni de carte funciară să fie încheiate în decurs de şase luni. Înainte ca preşedintele de şedinţă să supună la vot propunerea, cosilierul Adrian Popa a ţinut să îi amintească că decizia de a nu vinde locuinţele ANL s-a luat după discuţii în plen, purtate în 2009. "Nu este în regulă să daţi vina pe un om care nu este de faţă (fostul primar Sorin Apostu - n. red.). În 2009 am stabilit aici că nu este în interesul municipiului să vindem aceste apartamente ANL pentru că doar 1% din banii obţinuţi din vânzare se constituie ca venit al bugetului local, iar restul merg la bugetul de stat. Chiriile plătite de cei care stau în apartamente ANL se constituie însă ca venit la bugetul local", a subliniat Popa. În final, plenul a decis ca în teremn de şase luni să se înscrie în cartea funciară apartamentele din blocurile ANL construite la Cluj-Napoca. Este vorba despre locuinţele din blocurile de pe strada Mehedinţi, Calea Floreşti, sau Taberei.

Tot la şedinţa de ieri consilierii locali s-au contrat minute în şir pe tema cuantumului chiriilor pentru peroanele care au împlinit 35 de ani şi sunt chiriaşi în blocurile ANL de pe Calea Floreşti. Consilierii USL, prin vocea Steluţei Cătăniciu, au atras atenţia că modul de calcul propus de plen nu este corect faţă de chiriaşi, având în vedere că la calculul chiriei se foloseşte şi un indice pentru reparaţii capitale ale acestor imobile care sunt în obligaţia administratorului, şi anume primăria.

"S-ar ajunge la 570 de lei pentru un apartament cu două camere. Nu zic că este mult sau puţin dar trebuie să ne mai gândim", a precizat şi consilierul PSD Claudia Anastase. Un reprezentant al chiriaşilor ANL de pe Calea Floreşti, Petru Nicula, a cerut clemenţă de la CL şi dovezi de sensibilitate pentru ca aceste chirii să nu crească foarte mult, iar oamenii să poată locui în continuare în aceste locuinţe, fără stresul zilnic al unei chirii foarte mari. "Desigur, vrem ca şi legea să fie respectată", a adăugat Nicula.

Consilierii locali au luat chiar o pauză de 15 minute pentru a stabili un mod de calcul echitabil pentru chiriaşii din imobilele ANL. Potrivit proiectului HCL s-au propus chirii între 380 şi 580 de lei, în funcţie de numărul de camere, pentru chiriaşii care au împlinit vârsta de 35 de ani. În final, consilierii locali au aprobat proiectul în forma promovată de ordinea de zi, însă au fost de acord ca prin consultări cu celelalte administraţiilor locale din ţară să identifice o formulă pentru a se diminua aceste chirii.