Apel după cazurile de lepră din Cluj-Napoca: În ciuda fluxului mare de migranți, nu avem un program național de screening medical pentru aceștia. Ne bazăm pe declarații pe proprie răspundere

Apel după cazurile de lepră din Cluj-Napoca: În ciuda fluxului mare de migranți, nu avem un program național de screening medical pentru aceștia. Ne bazăm pe declarații pe proprie răspundere
| Foto: sursa - https://cluj.thaicospa.ro

Două cazuri de lepră au fost confirmate în luna decembrie la Cluj-Napoca, 8 persoane fiind monitorizate în prezent, iar Direcția de Sănătate Publică din Cluj a trimis către 2000 de clienți ai SPA-ului THAIco informări despre boală și în ce condiții ar trebui să se prezinte la medic.

În acest context, clasa politică din România realizează că nu există în țara noastră un mecanism care să  depisteze la timp boli infecțioase „de import”. Astfel deputatul liberal Mircea Fechet a făcut un apel, marți, la crearea unui program de screening medical pentru cetățenii străini care vin să muncească în România, cu responsabilități împărțite între stat, angajatori și agențiile de recrutare.
 
”Paza bună trece primejdia rea. Am atras atenția astăzi, în Parlament, că România are nevoie de un mecanism de prevenție, care să depisteze la timp boli infecțioase "de import" și care să pună sub scut sănătatea românilor.

Cazurile de lepră confirmate recent la Cluj-Napoca, la două surori originare din Asia care au venit să muncească la noi în țară, reprezintă un semnal de alarmă: statul român nu mai poate continua să funcționeze așteptând mereu "să nu cadă drobul de sare" atunci când e vorba despre sănătatea publică. Drobul cade.

România importă masiv forță de muncă din afara Uniunii Europene. Peste 140.000 angajați străini lucrează legal pe teritoriul românesc, potrivit unor date oficiale din 2024. Economia noastră se sprijină pe zecile de mii de oameni care sosesc anual aici, să muncească cinstit. Fără ei, multe domenii ar fi în blocaj, discuția despre lipsurile pieței nu suportă argumente ipocrite.

În ciuda fluxului mare de migranți, nu avem un program național de screening medical pentru aceștia, la fel cum nu avem nici pentru solicitanții de azil sau refugiați. Zero. Ne bazăm pe declarații pe proprie răspundere și pe un control formal de medicina muncii, care nu e gândit să depisteze boli infecțioase "exotice" pentru România, pentru că de peste 40 ani nu au mai fost semnalate cazuri de lepră.

E o boală care se tratează, se vindecă, dar întrebarea rămâne: ce facem ca să nu ajungem mereu să reacționăm prea târziu? Specialiștii știu, datele există, inclusiv la nivelul Organizația Mondială a Sănătății. În anumite zone ale lumii există boli endemice, iar datoria României este să-și ia măsurile de siguranță din timp, să construiască bariere sanitare sigure.

Am cerut Ministerului Sănătății ca, alături de Ministerul Muncii, să vină cu o propunere de program de screening medical. Un program serios, aplicabil, cu analize de bază pe care cetățenii străini să le facă imediat ce intră în țară, cu protocoale clare și responsabilități împărțite între stat, angajatori și agențiile de recrutare.

Statul are datoria să fie cu un pas înaintea problemelor, nu cu trei pași în urma lor. Dacă tratăm sănătatea publică drept un capitol secundar, nota de plată ajunge, inevitabil, tot la români”, a transmis deputatul liberal pe pagina sa de Facebook

CITEȘTE ȘI: Tot ce se știe despre cele două surori confirmate cu lepră. Pe unde umblau și ce simptome au avut/ Ce arată raportul actualizat al anchetei epidemiologice
CITEȘTE ȘI: Client al SPA-ului cu angajate depistate cu LEPRĂ: ”În septembrie, octombrie și pe 7 decembrie ultima oară am fost la masaj. Nu mi-au scris nici ei, nici autoritățile să verifice starea de sănătate”
CITEȘTE ȘI: Prefectul Clujului, despre cazurile de lepră: "Totul e sub control. Nu există motive de îngrijorare"/ Câte persoane se află acum sub monitorizare

Comenteaza