Noua linie anticorupţie

Noua linie anticorupţie
În cotidianul german Handelsblatt apare un articol, citat şi comentat, pe larg, de un ziar românesc, care se referă la scăderea semnificativă de turaţie a autorităţilor de la Bucureşti în materie de anticorupţie.
Autorul foloseşte o expresie care mi-a reţinut atenţia. Şi anume “slăbiciune eclatantă a conducerii”. Concluzia este că “atmosfera privind lupta anticorupţie s-a înrăutăţit”. Îmi propun să preiau cele două semnale, transmise şi prezentante succint mai sus, şi să le transform într-o analiză, privind noua linie anticorupţie a guvernanţilor. Şi, de câte ori spun guvernanţi, mă gândesc, în primul rând, la Preşedintele Traian Băsescu. Pentru că şi el, când vorbeşte despre Guvern, se gândeşte, în primul rând, la sine însuşi.

Într-adevăr, putem vorbi despre “o slăbiciune eclatantă a conducerii”. Şi despre direcţia greşită în care se îndreaptă politica, vizând combaterea corupţiei. Şi, până la urmă, este clar că ne aflăm în prezenţa unei noi linii politice. A unui nou comandament.

Guvernul Boc 4, impus cu forţa la Palatul Victoria, după ce Guvernul Boc 3 a supravieţuit, tot forţat, Guvernului Boc 2, care a fost demis de Parlament printr-o moţiune de cenzură, se caracterizează exact aşa cum l-a ştampilat cotidianul german. Şi anume, printr-o slăbiciune eclatantă. De ce? El este rezultatul nu al unei alianţe politice naturale, ci al unei alianţe “in vitro”. O combinaţie PD-L - UDMR, cu uşoare infuzii, făcută, în retortele de la Cotroceni, de marele alchimist Traian Băsescu. Alianţa, de circumstanţă fiind, a venit la guvernare tot de circumstanţă. Pentru că nu este expresia voinţei electoratului. Dar dacă, de bine, de rău, la data formării Guvernului Boc 4, Traian Băsescu încă era pe val, întrucât tocmai câştigase, la limită şi aşa cum a câştigat, alegerile, acum situaţia este de-a dreptul dramatică. Pentru că şi Traian Băsescu şi PD-L s-au prăbuşit în materie de credibilitate. Dacă în Parlament, la limită, Guvernul mai mizează pe o majoritate, la nivelul populaţiei, nu. Populaţia respinge, în bloc, Guvernul Boc. Şi doreşte să-l înlocuiască cu altceva. Numai că Guvernul Boc e la pachet cu Traian Băsescu.

Al doilea motiv, al “slăbiciunii eclatante”, este legat de clientela politică. Cu cât un guvern se sprijină mai puţin pe populaţie, cu atât este silit, pentru a supravieţui, să se bizuie pe clientela politică. Dar asta presupune un cost. Clientela politică nu reprezintă o adunătură de filantropi. Pentru a rezista, Guvernul Boc plăteşte din ce în ce mai mult.

Raţionamentul de mai sus ne conduce, automat, la tema corupţiei. Un partid escaladează războiul corupţiei, împotriva statului, prin intermediul clientelei sale politice şi nu poate da înapoi pentru că şi-ar pierde şi ultimul balon de oxigen. Consecinţa directă este că enunţurile politice, lansate de Preşedintele Traian Băsescu la începutul primului mandat, se modifică, radical, în substanţa lor. În felul următor: Guvernul Boc 4, condus de Traian Băsescu, nu mai luptă împotriva corupţiei, în general, ci doar împotriva corupţiei adversarilor politici, protejându-şi clientela pe care o ajută să escaladeze operaţiunile de corupţie.

Şi, astfel, corupţia s-a instituţionalizat.

Comenteaza