Opoziţia s-a pus singură în poziţie de şpagat

Tentativa de a introduce moţiune de cenzură şi de a-l suspenda pe Preşedintele Traian Băsescu are toate şansele să se soldeze cu un răsunător eşec.

Motivul este că opoziţia şi-a complicat singură situaţia. I-a creat lui Traian Băsescu un nesperat avantaj. Acum va fi mult mai greu pentru PSD şi PNL să facă ceea ce ieri putea să facă pur şi simplu.

Nu mă felicit pentru faptul că am avut dreptate. În acest spaţiu am scris foarte răspicat, în urmă cu circa o săptămână, faptul că, recurgând la oficiile Curţii Constituţionale, cele două partide au intrat într-o fundătură din care le va fi greu să mai iasă. Iar când vor ieşi, vor ieşi în piedere. Precizăm nu numai faptul că recursul la această instanţă înseamnă pierdere de timp pentru PNL şi PSD şi câştig de timp pentru PD-L şi Traian Băsescu, ci şi că, la capătul acestui experiment, Guvernul şi Preşedintele vor ieşi în câştig, în timp ce opoziţia va juca la handicap. Aşa s-a şi întâmplat. A ieşit chiar mai rău decât presupuneam. Cum era de aşteptat, Curtea Constituţională, care efectiv nu poate interveni în chestiuni legate de proceduri interne aplicate în Parlamentul României, chiar dacă ele conduc la un furt pe faţă, nu numai flagrant, dar şi de mari proporţii, s-a abţinut să dea un verdict prin care să constate că PD-L a furat un număr uriaş de voturi şi, prin aceasta, Legea pensiilor este o uriaşă fraudă. Mai mult chiar, acum, Curtea Constituţională a validat furtul. Mă aşteptam, chiar dacă această Curte Constituţională politizată joacă în mod majoritar pe algoritmul puterii, ca măcar de ochii lumii unu, două articole din Lege să fie declarate neconstituţionale. În această situaţie, opoziţia tot ar fi avut mult de pierdut, pentru că a irosit timp, iar puterea tot ar fi avut mult de câştigat pentru că, după 45 de zile, ar fi putut veni cu modificarea prin Parlament a respectivelor articole, iar Legea tot ar fi fost bătută în cuie. Dar Traian Băsescu nici nu a mai avut nevoie să tragă de timp. A convins Curtea să declare ok şi toate articolele din Lege. Pentru ca acum să aibă posibilitatea să facă o mişcare super deşteaptă. Trimiţând, sub pretextul omeniei lui, Legea din nou în Parlament. Îşi cumpără fără bani şi fără niciun efort încă un timp preţios.

Victoria psihologică este uluitoare. Şi, de aici, o posibilă victorie politică a lui Băsescu. Cu totul altceva ar fi fost dacă PSD şi PNL, profitând pe loc de uriaşul val popular îndreptat împotriva Legii pensiilor şi de şocul produs de modul în care Legea a fost furată în Parlament, ar fi iniţiat imediat procedura de suspendare a Preşedintelui. Dacă nu ar fi fost posibil prin Parlament, întrucât majoritatea refuză să se transforme în minoritate, atunci ar fi putut fi strânse imediat semnături ale cetăţenilor, obligând la organizarea unui referendum pentru demitere. Iar la referendum, Băsescu ar fi pierdut în mod zdrobitor. Fără preşedinte – jucător, majoritatea existentă s-ar fi dizolvat, alte partide preluând sarcina guvernării. Acest scenariu atât de simplu, de rapid şi cu şanse atât de mari de reuşită a fost ratat în mod copilăresc. Pentru că opoziţia a încercat să paseze decizia la Curtea Constituţională. Care a jucat cu cine a jucat. Acum partizanii lui Băsescu se vor putea opune suspendării, invocând verdictul deja dat al Curţii Constituţionale. Care este un preambul pentru viitorul verdict, legat de însăşi suspendarea.