Crește sau scade inflația după alegerile prezidențiale? Anunțul BNR

Banca Națională a României (BNR) a actualizat prognoza inflației după rezultatele alegerilor prezidențiale din țară.

La două zile de la finalizarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din România, BNR a revizuit prognoza inflației.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,1% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate marți de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Coordonatele externe sunt cam aceleași. Aceasta e prognoza. Nu arată rău. Ceva mai rău decât anterior, să zicem, la final de perioadă de prognoză, în loc de 3,1 - 3,4%, în a doua jumătate acestui an, în loc de 3,8% - 4,6%. Dar este făcută cu datele dinainte de 1 mai. Nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor și prognoza se poate modifica în mod sensibil, nu spun substanțial, se poate modifica. De aceea, nici nu vi-o prezint. Este în raport, o analizați fiecare. Inflația vine jos. Este un lucru foarte bun. Discuțiile legate de faptul că e cea mai mare din Europa....este, dar în momentul în care este sub 5%, este o problemă, dar nu una fundamentală, problema majoră este deficitul public. Cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem. Să ai un deficit public de 9% și o inflație de 4% nu este deloc în ceea ce privește inflația o chestiune care nu se poate explica. Cel mai important este acest lucru. Deci avem componenta pe care conduce și o urmărește Banca Națională în scădere, CORE 2 ajustat. Noi va trebui să drămuim foarte atent cât de mult strângem cererea agregată ca să reducem CORE2 ajustat și dacă alte componente de inflație vor crește pentru că drămuirea cererii agregat se duce și în încetinire de creștere economică și avem deja o încetinire de creștere economică”, a explicat Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

El a menționat că BNR va conlucra cu noul Guvern pentru a găsi soluțiile optime care pot duce inflația în jos, bazată pe o reducere sustenabilă și treptată a deficitului public, dar fără să avem recesiune economică.

„Unele măsuri fiscale sunt inflaționiste, nu? Altele nu sunt inflaționiste, dar nu știm care va fi pachetul pe care îl va adopta Guvernul. Și atunci trebuie să fim precauți în ceea ce privește problema. Nu o să ținem noi așa cu reducerea cererii agregate, noi ne facem datoria aici. Dar treaba nu va fi ușoară. Inflația însă vine în jos, ceea ce este un lucru bun. Se creează astfel premisele, condiții de stabilitate însă, apropo de golirea de conținut a noțiunii de stabilitate, să creează condițiile ca să reducem în partea a doua anului, așa cum s-a prognozat și rata dobânzii. Dar dacă avem stabilitate, dacă avem noi presiuni pe curs, noi ce facem? Reducem dobânda de politică monetară și ea crește în piață, cum s-au întâmplat recent? În trei zile s-a dus ROBOR-ul cu 2 procente în sus. Aici sunt riscurile și am rugat să fie trecută pe primul loc percepția privind credibilitatea politicilor economice pe fondul perioadei electorale care s-a terminat - dar văd că ea continuă- și a tensiunilor politice în creștere. Sunt efecte, s-a trecut în comunicatul Băncii Naționale, efecte majore asupra fluxurilor de capital, le-am trăit în aceste două săptămâni, efecte majore care se vor vedea în comunicatul de la sfârșitul lunii privind rezerva valutară a băncii naționale. Și aceste efecte asupra fluxului de capital se duc pe lichiditate în piață. Va fi mult mai dificil să o administrăm. Se duc pe rezerve, cum am spus, și posibil și asupra cursului de schimb”, a mai declarat Mugur Isărescu.

Cât va fi inflația în 2027

Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflației se va situa la 5,1% la finalul trimestrului II din 2025, urmând să scadă la 3,3% la sfârșitul trimestrului I din 2027, conform Raportului trimestrial asupra inflației, ediția din mai 2025.

„Conform prognozei actualizate, rata anuală a inflației IPC este așteptată să fluctueze ușor pe termen scurt, cu o majorare marginală în trimestrul II, până la 5,1% în luna iunie 2025, nivel anticipat și în luna septembrie. Indicatorul își va relua tendința descendentă începând din trimestrul IV, urmând să atingă 4,6% în luna decembrie 2025 și va reveni în interiorul intervalului țintei în trimestrul III 2026. Ulterior, rata anuală a inflației va rămâne relativ stabilă, situându-se în jumătatea superioară a intervalului țintei. Valoarea prognozată pentru sfârșitul anului 2026 este de 3,4%. În contextul expirării schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică la 30 iunie a.c., prognoza include ipoteza unei majorări cu 15% a acestora în luna iulie, care este însă grevată de riscuri în sens ascendent”, se spune în Raport.

Comparativ cu prognoza publicată în Raportul asupra inflației din luna februarie, rata anuală a inflației IPC se situează la valori mai ridicate pe tot intervalul de proiecție, cu excepția trimestrului II 2025.

BNR menționează că revizuirile sunt de +0,8 puncte procentuale în decembrie 2025 și de +0,3 la finele anului viitor.

Contribuții mai ridicate sunt prognozate pentru inflația de bază, pe tot intervalul proiecției, și energia electrică, în a doua jumătate a anului curent și prima jumătate a celui viitor, parțial contrabalansate în 2025 de inflația mai redusă a combustibililor. În pofida acestor revizuiri ascendente, balanța riscurilor este evaluată a rămâne orientată în sensul unor abateri în sus ale ratei inflației de la valorile prognozate în scenariul de bază.