Ce puteţi vedea în ianuarie 2013 la Naţional din Cluj

Actorii Teatrului Naţional din Cluj se întorc pe scenă încă din prima săptămână a anului 2013. În luna ianurie vor aduce în faţa publicului clujean deja consacratele piese: Visul unei nopţi de vară, Cântăreaţa Cheală, La Răscruce de vânturi, D'ale Carnavalului, Bolnavul închipuit, Idiotul sau Hamlet.

SALA MARE

Duminică, 6 ianuarie, ora 19:00

Visul unei nopţi de vară
de W. Shakespeare
regia: Sorin Militaru
Durata spectacolului: 2 h 40 min., cu o pauză

Visul unei nopţi de vară aparţine primei perioade a comediei shakespeareene, cea liric-feerică, sentimentală şi este inspirată din marele poem epic neterminat al lui Spencer, Regina zînelor. Acţiunea se petrece într-o singură noapte, cea mai lungă noapte din an, cînd imaginarul invadează realitatea. Printr-un contrapunct contrastant, Shakespeare opune nobililor de la curte, oameni din popor, care vor susţine o reprezentaţie în pădure. Sentimentele personajelor, transplantate în această ambianţă de vis sînt supuse celor mai neaşteptate reacţii, ele alternînd între iubire pătimaşă şi cruzime, uluitoare fiind uşurinţa cu care se trece de la o extremă la alta.
Vito Pandolfi, în Istoria teatrului universal spunea că „umorul shakespearean ilustrează jocul anxietăţilor omeneşti, demonstrînd deşertăciunea lor şi totodată comprehensiunea pe care o trezesc, fiindcă cel ce este prins în ele nu poate scăpa şi e tîrît de peripeţiile visului, într-o noapte vrăjită".

Marţi, 8 ianuarie, ora 19:00

Cîntece de iarnă pentru toate anotimpurile
Spectacol-concert de Ada Milea

Un spectacol cu cîntece de toate felurile, interpretate cu mult umor de cinci patru actori şi de Ada Milea. Şi nu doar la instrumente profesioniste, ci şi la xilofoane de jucărie, tobe de jucărie, claviaturi în miniatură şi alte jucării cîntătoare.
Durata spectacolului: 1 h

Joi, 10 ianuarie, ora 19:00

Cîntăreaţa cheală
de Eugène Ionesco
Un spectacol de Tompa Gábor

"Ionesco spune, într-un fel, că noi nu ne putem sustrage din propria noastră istorie, din propria noastră poveste, de aceea ne merităm globalizarea, pentru că repetăm mereu si mereu aceleaşi vorbe şi aceleaşi acţiuni, zi de zi. Ele devin clişee, se golesc de conţinut şi sens şi atunci ajungem să trăim conform unor manuale sau softuri, şi, oricît de perfecte ar fi acestea, nu fac decît să crească prăpastia dintre oameni în ceea ce priveşte comunicarea. Ionesco arată acest lucru în Cîntăreaţa cheală, cu un umor extraordinar, cu dragoste, şi compasiune chiar, pentru personajele sale. Forma textului în Cîntăreaţa cheală se apropie de perfecţiunea muzicii şi, de aceea, acest text trebuie tratat ca o simfonie, la care, dacă un regizor se întoarce, este la fel cu un dirijor care se întoarce, din nou, ca să dirijeze o operă muzicală cu o altă orchestră (...) Această structură muzicală a textului demonstrează că o dată ce este găsită forma unui spectacol, aşa cum cred că am găsit-o noi, ea devine împreună cu textul, cheia spectacolului."
Tompa Gábor
Durata spectacolului: 1 h 40 min.

Sîmbătă, 12 ianuarie, ora 19:00

La răscruce de vînturi
după Emily Brontë
regia: Ada Lupu

Strania şi tragica poveste de dragoste dintre Catherine şi Heathcliff din La răscruce de vînturi este istorisită de un martor ocular, servitoarea Nelly Dean, unui ascultător atent, chiriaşul de la Thrushcross Grange, domnul Lockwood, "rătăcit" în landa furtunoasă de la Wuthering Heights, locul principal al acţiunii. Povestitoarea - care serveşte de filtru umanizator, intermediar între infernul de la Wuthering Heights şi viaţa firească - şi ascultătorul ei adîncesc planul naraţiunii faţă de lumea reală, dîndu-i o mai mare obiectivitate, necesară universului aceluia de pasiuni extreme, a acelei lumi de trăiri inumane, abisale. Climatul şi peisajul, pentru a putea suporta o forţă ca aceea a lui Heathcliff, trebuiau să fie, şi ele, teribile. Dragostea, ura şi răzbunarea se împletesc insuportabil în sufletul lui Heathcliff, pierdut şi maltratat la răscrucea vînturilor, natura sălbatică şi năvalnică fiindu-i model. Oamenii locului trăiesc intens, adînc şi răscolitor.
durata spectacolului: 2 h 40 min.

Marţi, 15 ianuarie, ora 19:00

D'ale carnavalului de I.L. Caragiale
Regia: Mona Marian

Regizoarea Mona Marian despre spectacol: „Lumea pe care o restituie fiecărei generaţii de spectatori teatrul lui Caragiale este inevitabil recunoscută de fiecare dată, în primul rând datorită disperantei sale actualităţi. Orice context istoric, cultural sau social românesc, repune obstinat în scena cotidianului nostru personajele cărora Caragiale pare să le fi surprins prototipurile cu o inegalabilă genialitate de creator, de sociolog şi analist politic. Cum ar putea, deci, un regizor, oricare i-ar fi preferinţele sau sensibilităţile, să nu cadă şi să nu tot recadă, ca într-un spaţiu iniţiatic prescriptiv, în capcanele pe care dramaturgul, iată, ni le-a întins peste secole?"
Durata spectacolului: 2 h, cu o pauză
Recomandare de vîrstă: 16 +

Sîmbătă, 19 ianuarie, ora 19:00

Bolnavul închipuit
de Molière

Ion Vartic scrie despre piesă şi spectacol : « După 330 de ani, ultima piesă a lui Molière e la fel de actuală ca şi atunci. E contemporană cu noi pentru că circumscrie, în zorii modernităţii europene, o problemă intimă, esenţială, a omului : într-un moment în care omul nu mai acceptă că moare pentru că e muritor, ci pentru că e "bolnav" ; de aici relaţia lui neliniştită, obsedantă, cu boala şi, deci, cu ipohondria, în momentul în care, pentru el, moartea <naturală> se transformă într-o moarte "medicalizată". Acest lucru se simte în spectacol, fiindcă Sanda Manu "umanizează" comedia (dacă facem abstracţie de povestirile absurde, decupate atît de ionescian, ale doctorilor). Iar în epilog regizoarea răstoarnă, brusc şi tăios, comedia în tragicomedie, înscenînd magnific - cu fluturări de aripi negre şi ricanări dansante - ultimul vers, grotesc şi crud, al piesei : "Sanguis luare, moarte dare". Un final de mare Molière ».
durata spectacolului : 2 h

duminică, 20 ianuarie, ora 19:00

Steaua fără nume
de Mihail Sebastian

Piesa a fost denumită iniţial de autor Ursa Mare, avînd premiera la Teatrul Alhambra din Bucureşti, la 1 martie 1944. A fost jucată în multe ţări europene şi în Statele Unite. În 1967 regizorul francez Henri Colpi realizează un film în coproducţie, cu Marina Vlady şi Claude Rich în rolurile principale.Evadarea din realitatea anostă într-o lume iluzorie de o frumuseţe stranie, fie şi pentru un timp scurt, pare a fi soluţia pentru salvarea condiţiei umane. Pasiunea pentru stele a profesorului Miroiu, însinguratul visător dintr-un tîrg de provincie cenuşiu, reuşeşte să trezească în Mona dorinţa de a evada din existenţa banal-telurică într-o lume a frumosului şi a adevărului. Totul se petrece într-o noapte. Dar noaptea magică va lua sfîrşit şi normalitatea va curma brutal poezia şi vraja.
Durata spectacolului: 1 h 40 min.

Marţi, 22 ianuarie, ora 19:00

Idiotul după F.M. Dostoievski
Dramatizarea: Anna Stigsgaard, Ştefana Pop-Curşeu
Regia: Anna Stigsgaard

Prinţul Mîşkin, personajul principal din romanul lui F.M. Dostoievski, suferă de epilepsie, iar boala l-a ţinut departe, ani de zile, de oameni şi de natură. Când ajunge la un spital din Elveţia, se retrezeşte în sfârşit la viaţă, cu o conştiinţă nouă şi luminoasă a lumii care îl înconjoară.
Ca într-un soi de experiment, Dostoievski îl trimite pe acest om naiv şi „pur", care crede că „frumuseţea va salva lumea", înapoi într-o Rusie a unei nefericite umanităţi, disperată şi nesigură de propriul destin. Candoarea fragedă a lui Mîşkin schimbă relaţiile dintre bărbaţii şi femeile pe care îi întâlneşte, dar reţeaua acestor relaţii îl cuprinde şi pe el, până la sufocare. Dostoievski ne face să fim părtaşi la acest experiment eşuat, ca şi când noi înşine am fi subiecţii lui, fiinţe umane care nu suntem capabile să vedem nimic în afara propriei noastre condiţii, prizoniere ale propriei noastre mediocrităţi.Încercarea de a crea un spectacol de teatru pornind de un roman de anvergură precum Idiotul, fără să îi trădezi sensul sau povestea, a fost o călătorie extraordinară şi complexă - posibilă numai prin dăruirea actorilor şi a întregii echipe. Şi, dacă am trădat, inevitabil, romanul, cred că tocmaia această trădare a făcut să fie posibil să îi rămânem fideli: să explorăm întâlnirea dintre Mîşkin, un naiv venit din afară, cu o lume care nu vrea să fie salvată.Anna Stigsgaard
Durata spectacolului: 1 h 45 min.

Joi, 24 ianuarie, ora 19:00

Zbor deasupra unui cuib de cuci
de Dale Wasserman

Apărut în 1962, sub semnătura unui autor în vârstă de 27 de ani, romanul Zbor deasupra unui cuib de cuci de Ken Kesey era una din expresiile artistice ale mişcării contestatare care a străbătut America anilor '60, îmbrăcând forme foarte diverse. Eroul său McMurphy nu era propriu-zis un tânăr „hippy" dar protestul său împotriva oricărei samavolnicii se înrudea cu acela al participanţilor la faimoasele „campus"-uri, la marşurile şi demonstraţiile generaţiei „beat", care cereau libertate, pace, dragoste şi flori. Un protest la fel de sincer, la fel de poetic, la fel de anarhic.Meritul montării e că îşi propune şi reuşeşte să respecte scenariul, oferind actorilor îndelung aşteptatul moment al rolurilor de compoziţie. Scenele de delir colectiv dezvăluie o atentă dozare a energiilor. Veţi avea parte de rîs ori de plîns, în orice caz de momente care au de-a face cu omenescul şi cu variatele sale aspecte. Pentru că uneori, poţi găsi o casă de nebuni vis-à-vis de casa ta.Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale Wasserman a avut premiera în stagiuea 1998-1999, la 27 decembrie 1998, jucîndu-se zece ani pe scena Naţionalului clujean.
Se reia acum cu noi interpreţi ai cîtorva dintre roluri: Ionuţ Caras în rolul lui McMurphy, Cătălin Herlo ca dublură pe rolul Scanlon, Silvius Iorga în rolul Ruckly, Patricia Boaru în rolul Candy Star, Adriana Băilescu în rolul Sandra, Radu Lărgeanu în rolul Ellis, Cătălin Codreanu în rolul Matterson, Matei Rotaru în Infirmierul Warren, rezultînd o structură omogenă cu „veteranii" spectacolului.
Durata spectacolului : 2 h 30 min., cu o pauză

Marţi, 29 ianuarie, ora 19:00

Hamlet de W. Shakespeare
Adaptarea în limba română: Maria Rotar
Dramaturgia: Roberto Bacci, Stefano Geraci
Regia: Roberto Bacci

Dacă ar fi să definim în puţine cuvinte această montare cu cea mai celebră piesă a lui Shakespeare, am putea spune că este un Hamlet în pilule condensate. Textul de scenă realizat de Roberto Bacci şi Stefano Geraci, surprinde momentele esenţiale ale scrierii shakespeareene. Interşanjabilitatea actorilor pe roluri este o caracteristică a acestui spectacol. Personajele migrează de la un actor la altul. Punctul fix al montării este Hamlet, iar în jurul lui gravitează două Ofelii, două Regine, doi Horaţio, doi Polonius, doi Regi, două Fantome/Duhuri, dar doar un Laertes. Feţele acoperite cu măştile pentru scrimă şi costumele unisex, fac din personaje un bloc compact, care-şi câştigă individualitatea în momentul în care intră în roluri diferite. Faţa descoperită a actorului marchează intrarea lui într-un rol sau altul, dinamizând acţiunea şi imprimând un ritm susţinut spectacolului.
Durata spectacolului: 1 h 20 min.

Joi, 31 ianuarie, ora 19:00

Cîntece de iarnă pentru toate anotimpurile
Spectacol-concert de Ada Milea

Studioul "Euphorion"

Miercuri, 9 ianuarie, ora 19:00
Bravul nostru Micşa!
de Radu Ţuculescu

Piesa Bravul nostru Micşa este a patra comedie scrisă de Radu Ţuculescu în care autorul, îmbinînd comicul de limbaj şi cel de situaţie, reuşeşte cu multă însufleţire şi bogăţie verbală să contureze „o lume rurală prinsă în angrenajul dezvoltării capitaliste" avînd ca unic scop, urmărit printr-o ingeniozitate tipic românească, acela de obţinere, prin orice mijloace, a unui profit. Autorul susţine că „totul se învârte în jurul ideii primăriţei de a umfla fonduri europene pe un proiect focalizat pe Bravul nostru Micşa, un semiparalitic, ale cărui replici, aparent senile punctează dialogul, irezistibil de sprinţar şi absurd". Regizorul Tudor Lucanu îşi propune să urmărească „povestea acestei lumi dintr-un unghi obiectiv" suprinzînd „comicul amar al încercărilor de atingere a prosperităţii".
Durata spectacolului: 1 h 30 min.

Vineri, 11 ianuarie, ora 19:00

Cerere în căsătorie
de A. P. Cehov

Un spectacol care dezvăluie complet şi abrupt spiritul slav, în care extremele fac casă bună. Într-o succesiune rapidă se trece de la iubire la ură, de la prietenie la duşmănie, de la înţelegere la ceartă.
Durata spectacolului : 1 h

Duminică, 13 ianuarie, ora 19:00

Soţia mea, Shakespeare de Cornel Udrea
Regia: Tudor Lucan

Alexandru Pătraşcu, asemeni lui Svedlovidov, actorul bătrîn din Cîntecul lebedei de Cehov, îşi aminteşte cu nostalgie succesele teatrale trecute. Încremenite în poză, ele vor fi readuse la viaţă de imaginaţia actorului, iar personajele vor fi puse să joace în culisele scenei, în spatele cortinei, unde are loc o continuă glisare între planul real şi cel imaginar. Ieşirea din joc poate fi una singură: un capac de lemn izbindu-se implacabil şi prinzînd sub el o întreagă viaţă.
Durata spectacolului: 1 h

Vineri, 18 ianuarie, ora 19:00

Poarta de Hatházi András
Regia şi scenografia: Tudor Lucanu

În aeroport, într-un birou oarecare, într-un mall, la o recepţie, într-o cantină studenţească, într-o cafenea, într-un campus universitar sau la poliţie - spaţii deschise sau claustrante în care se desfăşoară acţiunea piesei - sînt locuri în care există tot atîtea porţi spre / între lumi. Este un amalgam secvenţial al vieţii personajelor cu nume generice, neindividualizate, putînd fi oricine, de oriunde - Bărbatul, Fata, Soţia, Studentul, Puştanca, Detectivul, Fetişcana, Administratorul - surprinse cinematografic în calea spre depăşirea graniţei dintre înăuntru şi înafară. „Dar pentru asta, spune autorul piesei, ar trebui să găsim poarta dintre cele două", „poarta despre care nu ştim nimic".
Durata spectacolului: 1 h

Duminică, 27 ianuarie, ora 19:00

Tartuffe de Molière
Traducerea: Romulus Vulpescu
PREMIERĂ

Miercuri, 30 ianuarie, ora 19:00

Zenobia după Gellu Naum
scenariul şi regia: Mona Marian

Monica Lovinescu scrie despre Zenobia că "Un poem - şi poate, cu atât mai mult, un pohem al lui Gellu Naum - nu poate fi descris. Cartea aceasta de căutare (în sensul de «quête»), de parcurs iniţiatic, de semne malefice sau benefice emise de obiecte, de laborioasă descifrare a unui sens ascuns, capabil să remedieze nonsensul mizeriei noastre existenţiale, ar suferi mai mult decât altele de povestirea unei acţiuni ce nu e decât aparenţă. Ajunge să spunem, fără a trăda, cu vorbele autorului, că datoria Zenobiei şi a naratorului-autor este «de a menţine trează dragostea în lume». O datorie ce pare lesne de suportat câtă vreme se află ascunşi într-o scorbură de copac printre mlaştini, dar devine irealizabilă în oraşul unde naratorul va rătăci de-a lungul unui interminabil coridor kafkian, în căutarea a ceea ce găsise deja, pierduse şi nu va regăsi decât reîntors în mlaştinile de unde emană parcă o memorie primordială".
Durata spectacolului: 1 h 55 min.

După începerea spectacolului, accesul publicului în sală este permis doar la pauză.
Biletele se pot procura de la Agenţia Teatrală, de marţi pînă duminică între orele 11 :00 - 17 :00 (tel. 0264 - 59 53 63).