De ce s-au blocat lucrările la Teatrul Naţional

În 2007, la comanda Ministerului Culturii, firma de proiectare Arhimed (ce aparţine fostului decan al Facultăţii de Arhitectură din Cluj, Adriana Matei), s-a angajat să execute proiectul pentru modernizarea spaţiilor din interiorul Teatrului Naţional. Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a dezvăluit la Cluj că proiectul s-a realizat fără să se fi semnat în prealabil un contract şi că Arhimed nu şi-a primit onorariul (150.000 de euro), nici până în ziua de astăzi. Teatrul Naţional s-a văzut obligat să sisteze orice demers în privinţa execuţiei lucrărilor, având în vedere că Arhimed a făcut plângere în instanţă.

Ministerul Culturii a asigurat prin Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, încă dinainte de 2003, un fond important pentru reabilitarea mai multor instituţii culturale din principalele oraşe din România. Clujul a intrat în acest program cu clădirea Teatrului Naţional, care, într-o primă etapă a beneficiat de lucrări de refaţadizare. Atunci, proiectarea a fost executată de firma clujeană Arhimed, reprezentată de arhitectul Adriana Matei, care a participat la o licitaţie în sensul acesta. Problemele au apărut în 2007, în momentul în care s-a dat startul la lucrările pentru modernizarea interiorului teatrului.

Potrivit spuselor actualului ministru, Daniel Barbu, Arhimed ar fi executat o nouă lucrare de proiectare, fără să fi semnat în prealabil un contract cu ministerul. Pentru că nu şi-a primit onorariul nici până în ziua de astăzi, Arhimed a acţionat în instanţă Ministerul Culturii, astfel că orice demers cu privire la execuţia lucrărilor a fost sistat. „Am făcut o vizită la Teatrul Naţional din Cluj şi cred că se impune să găsim o soluţie pentru deblocarea lucrărilor. Din păcate, se stagnează de foarte mult timp cu acest proiect de modernizare şi trebuie făcut ceva. Pentru mecanica scenei, de pildă, se impun lucrări urgente, dar nu numai, şi oricum, am înţeles că nu sunt costuri foarte mari. Vorbim de o sumă de circa 6 milioane de euro, cred că putem asigura aceşti bani, important este să ajungem la o înţelegere cu firma de proiectare. Va trebui să vedem în ce măsură mai poate fi implementat proiectul pe care această firmă l-a realizat şi să dăm drumul la lucrări cât mai repede", a spus Daniel Barbu.

Arhitectul Adriana Matei susţine că s-ar bucura foarte mult să găsească înţelegere la actualul ministru, având în vedere că directorii Teatrului Naţional s-ar fi dovedit de rea-credinţă până în prezent. „Eu am fost convocată la minister în 2007, pentru a realiza un nou proiect, modernizarea interiorului Teatrului Naţional din Cluj. Era vorba despre o lucrare complexă, împărţită pe mai multe specialităţi. Am oferit soluţii pentru amenajarea tuturor spaţiilor din interior, sala de bal, studioul de operă, mecanica scenei, subsol, funcţiuni, cabine de artişti, absolut tot. Am lucrat cu 27 de oameni, majoritatea specialişti importanţi pe domeniile lor. Eu am rămas cu datorii imense faţă de aceşti oameni, pentru că nu mi s-a achitat onorariul. Dacă ar fi fost vorba doar despre mine, poate că aş fi putut să trec cu vederea, dar a fost un volum de muncă extraordinar. Oamenii cu care am lucrat au depus un efort imens. Eu nu am cum să le dau banii pentru care ei au lucrat pentru că vorbim de o sumă foarte mare, 150.000 de euro. Cum să le spun că au lucrat pe gratis, cum să-i mai privesc în ochi? Este nedrept ce s-a întâmplat şi totul din reaua-voinţă a fostului director, Ion Vartic", a relatat arhitectul Adriana Matei, pentru ZIUA de CLUJ.

Ea a explicat şi motivul pentru care a lucrat fără a semna un contract în prealabil: „Era vorba despre nişte detalii tehnice. Ministerul nu putea semna contractul, având în vedere că banii pentru acest proiect urmau să fie viraţi Teatrului Naţional. Dar mi s-a spus să lucrez, pentru că teatrul ar urma să semneze contractul în momentul când îşi va primi banii. Noi am lucrat, iar, după finalizarea proiectului, directorul de la teatru m-a pasat către minister, spunând că n-are bani pentru proiectul nostru. Tot aşa, ministerul m-a pasat către Teatrul Naţional. Mi s-a părut că n-o scot la capăt şi m-am adresat instanţei, mai ales că exista şi un risc al prescrierii acestei fapte".

Matei spune că nu vrea că creeze probleme Teatrului şi că şi-ar dori ca proiectul Arhimed să fie aplicat, având în vedere valenţele culturale ale clădirii din centrul muncipiului Cluj-Napoca. "Chiar ar fi indicat ca lucrările de execuţie să fie pliate pe proiectul nostru, având în vedere că noi am ţinut seama de toate detaliile tehnice de specialitate. Oamenii de cultură din această instituţie trebuie să înţeleagă că lucrările pentru acest spaţiu nu se pot realiza oricum, de către nişte amatori, aşa cum au preferat în cazul sălii Euphorion. Noi am prevăzut în proiectul nostru şi această sală, dar conducerea a preferat să angajeze nişte studenţele fără pic de experienţă, iar ceea ce a ieşit nu este deloc de lăudat", a spus Matei.