Clujul iese din anonimat. Redevine "Oraşul Vizibil"

Au aflat de proiect, i-a tentat, au creat o lucrare şi s-au înscris. Acum, cei mai buni dintre ei îşi expun munca în cadrul celei de-a cincea ediţii a "Oraului Vizibil", contribuind astfel la scoaterea Clujului din anonimat.

An de an, proiectul provoacă concurenţii să regândească modurile de acces, utilizare şi control ale spaţiului public, printr-o serie de intervenții artistice. La această ediţie, acest exercițiu a fost extins de la spațiul public oficial la diferite instanțieri ale spațiului privat sau revendicat, dar a cărui utilizare este sau poate deveni publică.

"Tema aleasă a fost "bunuri publice", iar selecția propusă la cea de-a cincea ediție a proiectului reprezintă o serie de microexperimente care contribuie la reapropierea publicului și privatului, cu scopul de a medita asupra unor noi articulări ale ideii de comun", au precizat organizatorii.

În urma concursului de proiecte, cele mai bune şapte lucrări au fost selectate pentru a fi prezentate publicului larg în cadrul unei expoziţii ce are loc în această perioadă, iar creatorii acestora au fost recompensaţi cu un premiu în valoare de 3000 de lei.

Astfel, vineri, Paula Boarță, Bianca Dimitriu şi Simona Or-Munteanu au invitat clujenii să se alăture unei "Călătorii în vagonul creativ", în cadrul căreia pasagerii au putut participa la diverse ateliere, proiecții, discuții, demonstraţii gastronomice, expoziţii de leacuri de casă şi la un târg handmade.

Totodată, până în ajunul Crăciunului un aprozar din Mănăştur, amplasat pe strada Izlazului nr 12, este transformat de Adi Dohotaru şi Antal Zoltan într-o expoziţie foto ce propune o întoarcere în timp. Mai precis, vor fi prezentate fotografii cu muncitori agricoli clujeni de dinainte de 1989, preluate din arhivele digitizate de Miklósi Dénes a ziarelor locale predecembriste.

La rândul său, Koter Vilmos invită clujenii ce trec prin Curtea Registraturii Primăriei Cluj-Napoca să reflecteze a semnificaţia statului la coadă.

"Ce reprezintă statul la coadă? În primul rând supunere. Supunerea față de o nevoie ce poate fi exploatată de cei care dețin puterea. Statul la coadă înseamnă o formă de masochism, acceptarea participării la jocul de putere și în care, de fapt, singura modalitate de a câștiga e să nu participi", a explicat artistul.

De asemenea, în data de 13 şi de 14 decembrie, Laura Panait şi Lavinia Gliga invită clujenii să se îmbarce într-un "Tur ghidat prin poveștile Clujului".

O altă instalaţie ce nu trebuie ratată este podul-parabolă peste Someș al lui Silviu Medeşan, un pod simbolic, de gheață, ce retrasează traiectoria Podului Nemţilor, conectând spații multiculturale ale orașului și făcând un apel la reconsiderarea relaţiei oraşului cu râul, a spaţiului privat cu cel public.

Nici aglomerată stradă Memorandumului nu scapă de atingerea artiştilor. Veres Imola o transformă într-un spațiu de comunicare urbană din material textil, care oferă o suprafață de interacțiune și dialog între oraș și locuitorii săi.

În final, Ciprian Butnaru propune  în data de 21 decembrie o rememorare a Revoluţiei din 1989, prin intermediul performance-ului "Împușcați-i că nu-s oameni! Sau După 25 de ani. Dezgroparea morților". În cadrul show-ului este propusă o reconstituire a clipelor critice din data de 21 decembrie 1989, pornind de la documentele existente.

Iniţiat în 2010, ŢOrasul Vizibil" face parte din proiectul "Create to Connect", derulat în perioada 2013-2018 de Fundatia AltArt împreuna cu Bunker Ljubljana (Sl), Artsadmin (GB), Arts and Theatre Institute (CZ), Empresa de Gestao de Equipamentos e Animacao Cultural (PT), Parc et Grande Halle de la Villette (FR), Rotterdamse Schouwburg (NL), Santarcangelo dei Teatri (IT), Stichting Noorderzon Groningen (NL) şi Walking Theory (RS) cu sprijinul financiar al programului Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene.