14 oraşe din România, în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Cum arată programele propuse

Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara sunt oraşele din România care concurează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.

Dosarele de candidatură ale celor 14 oraşe au fost depuse, la început de octombrie, la Ministerul Culturii, iar în perioada 7-10 decembrie, la Bucureşti, va avea loc întâlnirea de preselecţie în vederea adoptării listei scurte a oraşelor candidate.

În cadrul acestei întâlniri juriul va evalua fiecare oraş candidat pe baza documentaţiei depuse şi a audierii în raport cu obiectivele acţiunii Capitală Europeană a Culturii şi cu criteriile menţionate în apelul pentru depunerea candidaturilor.

Până atunci, însă, românii pot consulta pe internet propunerile celor 14 oraşe. "Această decizie a fost agreată de experții Comisiei Europene, care au considerat că respectarea principiului transparenţei în toate etapele concursului constituie un exemplu de bună practică și nu poate aduce niciun prejudiciu oraşelor candidate, ale căror dosare sunt documente publice prin definiție", transmit reprezentanţii Ministerului Culturii. 

Participarea municipiului Cluj-Napoca la programul Capitală Europeană a Culturii 2021, al Uniunii Europene (UE), ar urma să beneficieze de o finanţare de 35 de milioane de euro. Din această sumă, Primăria Cluj-Napoca ar urma să aloce, din 2017 până în 2022, 15 milioane de euro.

Până în 2019 ar urma să fie acordaţi câte 750.000 de euro anual, pentru ca în 2020 finanţarea să crească la 1,5 milioane de euro. În 2021, anul în care, în cazul în care Clujul câştigă titlul, se vor aloca 7,5 milioane de euro pentru sprijinirea proiectului, în timp ce în 2022 vor fi date alte 3,75 de milioane de euro. 

Cele 15 milioane de euro devin accesibile doar dacă oraşul va câştiga acest titlu, fiind o garanţie în faţa juriului internaţional privind determinarea autorităţilor de a implementa proiectul. Suma reprezintă rezultatul unei analize comparate a bugetelor alocate de către oraşe candidate la titlu şi acoperă cheltuielile de implementare a programului de candidatură.

În cei şase ani menţionaţi Guvernul României ar urma să sprijine proiectul Capitalei Europene a Culturii cu 10 milioane de euro, în timp ce Consiliul Judeţean Cluj va aloca şase milioane de euro: câte 375.000 din 2017 până în 2019, 750.000 în 2020, 3,5 milioane în 2021 şi 625.000 în 2022. Alte 1,5 milioane de euro vor fi atrase de la UE, iar sponsorizările vor însuma 2,5 milioane de euro.

Bugetul total, de 35 de milioane de euro, se împarte în trei categorii, urmând să acopere în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv cele administrative şi logistice.

Asociaţia Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană, condusă de Florin Moroşanu, a anunţat încă din martie principalele teme ale programului de candidatură. Acestea sunt nouă la număr: satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj. Prezentarea pe larg AICI. 

În august 2016, Ministerul Culturii va organiza selecţia finală a concursului. În 2021, pe lângă România şi Grecia, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deținut și de un oraș din statele candidate sau potențial candidate la UE, desemnarea acestui oraș fiind realizată printr-o competiție paralelă.