Muzeele (re)devin ''cool" la Cluj. Record de vizitatori, reparaţii după decenii şi revitalizări intergalactice

Record de vizitatori pentru muzeele din Cluj în 2017. Este vorba despre Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Muzeul Memorial Octavian Goga Ciucea.

Muzeul Etnografic - 63.000 vizitatori

Cel mai mare număr de vizitatori, respectiv 62.926, a fost înregistrat în anul 2017 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Dintre aceștia, 27.915 au vizitat sediul central, de pe strada Memorandumului în timp ce 35.011 au trecut pragul Parcului Etnografic Romulus Vuia din Hoia.

Acestora li se mai adaugă alți 18.190 de beneficiari ai activităților organizate de către Muzeul Etnografic în afara sediilor permanente, 10.000 de participanți la Târgul Creatorilor Populari, 760 de vizitatori ai standului din cadrul Festivalului Wonder Puck și 7.430 de vizitatori ai punctului expozițional cu vânzare din incinta Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj.

În pofida faptului că în anul 2017 s-a înregistrat o ușoară scădere a turiștilor care au vizitat sediul central al muzeului, situație determinată de lucrările de reabilitare și modernizare derulate, acest inconvenient a fost compensat de o creștere semnificativă a numărului de vizitatori ai Parcului Etnografic, unde s-a înregistrat un record istoric.

600.000 lei pentru reabilitarea faţadei

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a intrat într-un amplu proces de consolidare și reabilitare arhitectural, încă din octombrie 2017. Necesitatea restaurării acestui monument istoric a rezultat în urma unui raport de expertiză tehnică întocmit în anul 2016 de către un specialist extern, document care indică faptul că starea fizică a fațadelor clădirii muzeului impune intervenții majore de renovare. Astfel, în urma obținerii tuturor avizelor și autorizațiilor necesare, au fost începute lucrările propriu-zise.

Lucrările vizează restaurarea fațadei și a acoperișului-anvelopei nord a Palatului Reduta, înlocuirea învelitorilor din țiglă ceramică solzi și a tablei din zona ceasului, dispunerea unei membrane hidroizolante, consolidarea elementelor deteriorate ale șarpantei, îndepărtarea straturilor neadecvate pe bază de ciment, consolidarea zidurilor de cărămidă, curățarea și repararea ornamentelor din gips, curățarea și revopsirea grilajelor ornamentale, înlocuirea ferestrelor cu altele noi din lemn stratificat cu sticlă termo-fonoizolantă.

Totodată, în această perioadă va avea loc înlocuirea parazăpezilor și vor fi efectuate reparații la nivelul podului, respectiv înlocuirea elementelor degradate datorită infiltrațiilor de apă, desfacerea straturilor și umpluturilor existente la nivelul planșeului și dispunerea de plăci de vată minerală bazaltică, precum și podirea cu două straturi de lemn tratat cu soluție de biocidare și ignifugare.

Valoarea totală a contractului este de 604.770 de lei, fără taxa pe valoarea adăugată, termenul de execuție a lucrării fiind de 75 de zile calendaristice. În ceea ce privește asigurarea finanțării, fondurile provin din bugetul Consiliului Județean Cluj, printr-un program de finanțare multianual.

Revitalizarea Parcului Etnografic

În 2017 a fost lansat şi concursul de soluţii pentru revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia - Pădurea Hoia. Câştigătorul marelui premiu, care a constat în 31.500 de lei, dar şi în atribuirea contractului de proiectare, a fost o tânără arhitectă clujeană, Alice Florian.

„Concursul s-a axat pe două direcţii. Una vizează realizarea mai multor obiective, un centru administrativ, un centru pentru promovarea moştenirii satului românesc şi o scenă în aer liber, unde vor avea loc evenimente culturale. Iar cealaltă direcţie se referă la extinderea parcului spre pădurea Hoia, pentru a o face mai atractivă pentru cetăţeni", a spus managerul de proiect din partea CJ Cluj, Daniela Furcovici, la lansarea concursului.

Parc Intergalactic şi o paradă a monştrilor

La extinderea şi modernizarea acestui obiectiv turistic pune umărul şi Centrul Cultural Clujean  (CCC) prin proiectul Parcul Etnografiei Intergalactice, regăsit şi în cadidatura Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

"Parcul este o extindere a Muzeului Etnografic al Transilvaniei înspre pădurea Hoia-Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită. Unic în lume, parcul va găzdui „portaluri" de realitate augmentată și lucrări de artă care imaginează noi etnografii, precum și o serie de evenimente care adună entuziaști ai etnografiei, științelor, sci-fi-ului și creativității pentru a dezbate și a explora limitele realității.

Dincolo de rolul de atractor de turism și de atenție, Parcul este gândit și ca un context pentru dezvoltarea de noi proiecte inovatoare în artă și tehnologie. De asemenea, elaborarea planului parcului oferă Clujului un prilej de a exersa planificarea urbană integrată, așezându-i la masă pe toți deținătorii de teren și pe toți stakeholder-ii din zonă: CJ, USAMV, Primăria Cluj-Napoca, clusterele de tehnologie, sectorul cultural și cetățenii", se arată în descrierea proiectului.

În 2018 va demara munca de redactare a temei de proiectare pentru un viitor concurs internațional de design care va decide, în 2020, cum va arăta Parcul Etnografiei Intergalactice. "Pentru a testa din mers unele dintre ideile studiate în tema de proiectare, organizăm de-a lungul anului mai multe evenimente pe locul viitorului Parc, între care o Paradă a Monștrilor, care să imagineze, într-o amplă colaborare între școli clujene și artiști contemporani, o etnografie la zi a unei părți a lumii noastre", spun reprezentanţii CCC. 

Muzeul de Artă - 60.000 vizitatori

În ceea ce privește Muzeul de Artă Cluj-Napoca, acesta a reprezentat anul trecut un obiectiv important de vizitat pe lista a nu mai puțin de 60.384 de vizitatori, cu peste 2.000 de persoane mai mult comparativ cu 2016.

Modernizare după două decenii

Amintim că, peste două treimi din suprafețele expoziționale ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca au beneficiat pe parcursul anului 2017 de lucrări de reparații, modernizare și igienizare, fiind optimizate și sistemele de iluminat și cele electrice în așa fel încât să răspundă cerințelor actuale din domeniul muzeal.

Programul de modernizare și reparațiile de care beneficiază acum spațiile muzeului fac parte dintr-un plan mult mai amplu de dezvoltare infrastructurală în cadrul căruia au fost deja puse bazele unui laborator de restaurare, imperios necesar activității muzeale. Pe lângă acesta, s-a investit în modernizarea logisticii de funcționare prin achiziția de echipamente audio-video specifice, respectiv materiale de tehnică muzeală destinate eficientizării activităților specifice.

Muzeul Octavian Goga - 17.000 vizitatori

Nu în ultimul rând, Muzeul Memorial Octavian Goga din Ciucea a primit, pe parcursul anului 2017, vizita a 17.030 de persoane. Marea parte a publicului vizitator a fost format din grupuri organizate de elevi însoțiți de cadre didactice, participant la acțiunile culturale de la nivel județean și național ce au avut loc în incinta muzeului, publicul specializat din domeniul culturii și literaturii, admiratori ai creației literare și ai personalității lui Goga, turiști străini și alte categorii. Și în cazul acestui muzeu a fost înregistrată o creștere a numărului de vizitatori comparativ cu anii precedenți, respectiv 16.130 în 2015 și 17.000 în 2016.

Problema retrocedărilor

Din nefericire, se pare că, la finele anului 2017, Consiliul Judeţean Cluj a fost somat să evacueze domeniul de la Ciucea al poetului Octavian Goga. Urmaşii fratelui Veturiei Goga au reuşit să devină proprietari cu acte în regulă asupra complexului muzeal: aceştia au obţinut la Cartea Funciară înscrierea pe numele lor a imobilelor care fac parte din Complexul Muzeal de la Ciucea", scrie Ziarul Făclia.