DISTRIBUIE
Refugiaţii adăpostiţi în România sau interesul scăzut al ruşilor faţă de viaţa materială se numără printre temele discutate de Comisia istoricilor din România şi Rusia, întrunită la Cluj.
Dialogul cultural între Rusia şi România de-a lungul timpului, populaţia şi societatea celor două ţări sau atitudinea ruşilor vizavi de problemele lumii contemporane au fost doar câteva dintre temele de discuţie în cadrul Comisiei bilaterale a istoricilor din România şi Rusia, care s-a întrunit la Cluj între 6 şi 11 septembrie.
“Noi discutăm orice subiect cu cărţile pe faţă. Acum am purtat un dialog amplu, am discutat şi despre planurile pentru anul viitor, dar şi despre cum au decurs alte întâlniri ale comisiei”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ academicianul Ioan-Aurel Pop, şeful părţii române a comisiei bilaterale. Istoricul a punctat “Populaţie şi societate” ca fiind un subiect important abordat în cadrul comisiei, aflată la a XV-a sesiune. “S-a discutat despre studiile demografice, despre schimburile de populaţie între cele două ţări”, a detaliat Pop. Istoricul a subliniat faptul că s-au analizat rezultatele unor cercetări realizate de specialişti din ambele ţări, care ar putea avea relevanţă sporită pentru publicul larg. “De pildă, pentru noi a fost de mare interes studiul unei cercetătoare din Rusia despre refugiaţii ruşi. Este vorba despre refugiaţii cu orientare antibolşevică, care s-au adăpostit în România după Primul Război Mondial. Se spune că ar fi fost 350.000 şi, dat fiind contextul, probabil nu au fost foarte bine primiţi”, a explicat Pop.
Expertul a vorbit şi despre studiile tinerilor cercetători români vorbitori de limba rusă. “S-a realizat un studiu foarte interesant despre atitudinea ruşilor faţă de problemele lumii contemporane, aşa cum reiese ea din sondajele de opinie. S-a ajuns la rezultate importante: ei nu sunt atât de interesaţi de viaţa materială, de măriri de salarii sau de nivelul de trai. În schimb, sunt foarte preocupaţi de prestigiul Rusiei în lume, de unele politici statale nepotrivite”, a dezvăluit academicianul. “Poporul rus a fost educat în trecut, dar şi acum, cu voie sau fără voie, să aibă o atitudine de făuritor de destine”, a oferit o posibilă explicaţie Ioan-Aurel Pop. Academicianul a subliniat faptul că membrii comisiei întrunite la Cluj sunt de concepţii şi vârste diferite, ceea ce a făcut dialogul cu atât mai viu. În cadrul întâlnirii s-a discutat şi despre ediţia de anul viitor a comisiei, care va avea loc în Rusia. “Se va discuta despre spiritualitatea celor două popoare, iar una din temele generice va fi «război şi pace»”, a precizat expertul. Este prima dată când întâlnirea Comisiei bilaterale a istoricilor din România şi Rusia are loc la Cluj.
Ungaria, Cehia, Israel
Grupul celor 23 de specialişti care au fost prezenţi la Cluj este prezidat de membri ai Academiei Române şi ai Academiei Ruse de Ştiinţe. Academia Română are nouă astfel de comisii bilaterale ale istoricilor, în principal cu ţări din vecinătate sau în legătură cu care există un interes ştiinţific comun. Acestea sunt Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Israel şi Austria. Comisiile se reunesc odată la doi ani, cu excepţia celei cu Rusia, ale cărei întâlniri sunt anuale.
“Noi discutăm orice subiect cu cărţile pe faţă. Acum am purtat un dialog amplu, am discutat şi despre planurile pentru anul viitor, dar şi despre cum au decurs alte întâlniri ale comisiei”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ academicianul Ioan-Aurel Pop, şeful părţii române a comisiei bilaterale. Istoricul a punctat “Populaţie şi societate” ca fiind un subiect important abordat în cadrul comisiei, aflată la a XV-a sesiune. “S-a discutat despre studiile demografice, despre schimburile de populaţie între cele două ţări”, a detaliat Pop. Istoricul a subliniat faptul că s-au analizat rezultatele unor cercetări realizate de specialişti din ambele ţări, care ar putea avea relevanţă sporită pentru publicul larg. “De pildă, pentru noi a fost de mare interes studiul unei cercetătoare din Rusia despre refugiaţii ruşi. Este vorba despre refugiaţii cu orientare antibolşevică, care s-au adăpostit în România după Primul Război Mondial. Se spune că ar fi fost 350.000 şi, dat fiind contextul, probabil nu au fost foarte bine primiţi”, a explicat Pop.
Expertul a vorbit şi despre studiile tinerilor cercetători români vorbitori de limba rusă. “S-a realizat un studiu foarte interesant despre atitudinea ruşilor faţă de problemele lumii contemporane, aşa cum reiese ea din sondajele de opinie. S-a ajuns la rezultate importante: ei nu sunt atât de interesaţi de viaţa materială, de măriri de salarii sau de nivelul de trai. În schimb, sunt foarte preocupaţi de prestigiul Rusiei în lume, de unele politici statale nepotrivite”, a dezvăluit academicianul. “Poporul rus a fost educat în trecut, dar şi acum, cu voie sau fără voie, să aibă o atitudine de făuritor de destine”, a oferit o posibilă explicaţie Ioan-Aurel Pop. Academicianul a subliniat faptul că membrii comisiei întrunite la Cluj sunt de concepţii şi vârste diferite, ceea ce a făcut dialogul cu atât mai viu. În cadrul întâlnirii s-a discutat şi despre ediţia de anul viitor a comisiei, care va avea loc în Rusia. “Se va discuta despre spiritualitatea celor două popoare, iar una din temele generice va fi «război şi pace»”, a precizat expertul. Este prima dată când întâlnirea Comisiei bilaterale a istoricilor din România şi Rusia are loc la Cluj.
Ungaria, Cehia, Israel
Grupul celor 23 de specialişti care au fost prezenţi la Cluj este prezidat de membri ai Academiei Române şi ai Academiei Ruse de Ştiinţe. Academia Română are nouă astfel de comisii bilaterale ale istoricilor, în principal cu ţări din vecinătate sau în legătură cu care există un interes ştiinţific comun. Acestea sunt Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Israel şi Austria. Comisiile se reunesc odată la doi ani, cu excepţia celei cu Rusia, ale cărei întâlniri sunt anuale.
DISTRIBUIE
Comenteaza
Te-ar mai putea interesa
