Artă în mucegai. Un simbol al Clujului se degradează pe zi ce trece FOTO

Una dintre cele mai valoroase clădiri din Cluj-Napoca, cea care găzduieşte Teatrul Naţional şi Opera Română, se degradează pe zi ce trece. Edificiul emblematic pentru cultura românească are nevoie să fie salvat, iar totul stă în puterea Ministerului Culturii, în a cărui administrare se află.

La tot pasul, frumoasa clădire construită în anul 1906 a ajuns să fie plină de mucegai, igrasie şi bucăţi întregi de perete căzut. Mai mult decât atât, din cauză că acoperişul nu a fost reparat de ani buni, pereţii sunt plini de infiltraţii. Cireaşa de pe tort a reprezentat-o o furtună puternică produsă acum aproape patru ani de zile, când o parte din acoperiş efectiv a zburat. 

"În vara anului 2011 a fost un fenomen meteo extrem. S-a format o forţă de sucţiune, care pur şi simplu a dislocat învelitoarea. Sigur că da, a avut efecte asupra elementelor de rezistenţă a acoperişului", a explicat Doru Bodrea, regizor tehnic.

Clădirea a fost renovată în anul 2006, însă doar în partea de exterior, deşi era prevăzută şi refacerea interiorului. Apoi, un an mai târziu, a apărut o nouă şansă de executare a lucrărilor din interior, însă a fost spulberată rapid.

"Proiectul a fost fost făcut în anul 2002, în perioada 2004-2006 s-a lucrat la exterior. Din primăvara anului 2007, când a fost înfiinţată în cadrul ministerului unitatea de management a proiectelor s-a trecut pe fonduri de la banca de dezvoltare a consiliului Europei pentru că existau fonduri să refacem proiectul vechi. S-a comandat proiectantului care a făcut vechiul proiect preluarea lucrărilor neefectuate, cu lucrări suplimentare de mecanică de scenă, sală studio de operă, supraînălţare, dar proiectul s-a blocat, dar nu va vă putem spune de ce, nu ştim. Proiectantul a deschis un proces care a durat până în vara anului 2014", spune Maria Patrachi, director economic la Teatrul Naţional Cluj.

În proiectul de buget pe anul acesta, oficialii instituţiilor de cultură au cerut bani pentru reconsiderarea proiectului reparaţie capitală a Teatrului Naţional şi, separat, refacerea acoperişului. 

Autorităţile locale spun că au mâinile legate. Din cauza legislaţiei, nici Primăria Cluj-Napoca şi nici Consiliul Judeţean Cluj nu pot susţine cu fonduri renovarea teatrului. Singurii bani care pot deservi clădirea sunt cei de la minister. Până acum, guvernul a acordat bani cu ţârâita. Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj-Napoca au încercat să refacă, pe cât posibil, anumite părţi din clărire. Din fondurile proprii şi din micile subvenţiile primite anual de la minister, managerii au renovat mici părţi din clădire, lucru de care se arată extrem de mândri.

"În fiecare an am încercat să facem cât de mult, cât am putut... evident, fără să periclităm producţiile teatrului. Oamenii noştri au lucrat enorm, mai ales în timpul vacanţelor, pentru că în instituţie se lucrează la foc continuu: dacă nu sunt spectacole, sunt repetiţii. Aşa că am refăcut, pe bucăţi, atât cât am putut, printre care menţionăm refacerea rotondei, studioul Euphorion şi partea de încălzire.  S-au făcut lucruri vitale pentru teatru, fără de care nu putem funcţiona măcar aşa... la limită", a declarat Ştefana Pop-Curşeu, director artistic Teatrul Naţional.

Însă mândria le este umbrită de aspectul pe care restul clăririi îl are. Lucrările de şantier sunt departe de a fi încheiate, întrucât sunt necesare reparaţii capitale, care ar ajunge să coste câteva milioane de euro, bani pe care, în acest moment, doar ministerul poate să îi ofere.

"Evident că am avea nevoie de sprijin financiar. Costurile sunt foarte mari, dar e vorba totuşi de un monument naţional de patrimoniu de o mare valoare şi cu care clujenii se identifică, e unul dintre simbolurile Clujului", menţionează Ştefana Pop-Curşeu.

"Starea clădirii este precară, mai mult decât precară, condiţiile de muncă sunt aşa cum sunt... noi ne desfăşurăm activitatea în această clădire şi încercăm să facem totul la cel mai înalt nivel. Desigur, ne-am dori să fie reabilitată", explică Florin Estefan, directorul interimar al Operei Române Cluj-Napoca.

Nici în alte două clădiri anexe, care găzduiesc ateliere pentru costume, ateliere pentru tâmplărie şi spaţii pentru depozitare, situaţia nu este mai bună. Ba dimpotrivă. Reprezentanţii celor două instituţii de cultură din Cluj-Napoca spun că situaţia spaţiilor de pe strada Zrinyi, respectiv din Baciu, este una dezastruoasă: pe lângă urmele de igrasie şi mucegai, ploaia îşi face loc prin acoperişurile dărăpănate, iar decorurile şi costumele depozitate se distrug sub ochii lor.

Clădirea monument istoric situată în Piaţa Avram Iancu a fost ridicată în anul 1906 şi face parte din patrimoniul cultural naţional, fiind clădire monument istoric şi de artă, în atenţia UNESCO pentru monumentele special protejate.