BRÂNCUȘI 150. Teatrul Național din Cluj-Napoca marchează anul Constantin Brâncuși într-un mod inedit / Acces GRATUIT la evenimente

La 19 februarie 2026, România marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, figură emblematică a sculpturii universale și fondator al artei moderne.

Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român, vă invităm joi, 19 februarie 2026, la Teatrul Național „Lucian Blaga", în Studioul Euphorion, unde vom sărbători împreună acest moment semnificativ pentru cultura națională prin două evenimente deosebite. 

Programul începe la ora 17:30 cu proiecția documentarului Brancusi, Les métamorphoses de la sculpture (realizat de Alain Fleischer). Filmul a fost produs în 2023 de Artline Films pentru ARTE France în coproducție cu Le Fresnoy - Studio national des arts contemporains, Centre Pompidou, fiind realizat cu sprijinul Centre national de cinéma et de l'image, în colaborare cu Institutul Cultural Român. Producția explorează relația artistului cu avangarda europeană, precum și rolul său fundamental în nașterea sculpturii moderne. Proiecția a fost oferită de Institutul Francez din România la Cluj-Napoca, fiind prezentată de Laurence Levasseur, directoarea acestuia.

De la ora 19:00, publicul este invitat la spectacolul-lectură Coloana nesfârșită de Mircea Eliade, în regia Elenei Ivanca, cu Dan Chiorean, Adriana Băilescu, Cătălin Herlo, Elena Ivanca, Romina Merei, Mihai-Florian Nițu și Dora Mariș. Textul reprezintă o incursiune cu accente poetice și filosofice în biografia lui Brâncuși, marcată de intensele zbateri lăuntrice care au însoțit procesul creării Coloanei Infinitului. Spectacolul va fi urmat de discuții cu publicul.

Accesul este gratuit, pe bază de bilete cu valoare zero, disponibile online pe www.entertix.ro sau la Agenția Teatrală. Pentru buna desfășurare a evenimentului, limita este de patru bilete pe comandă, a anunțat Teatrul Național „Lucian Blaga". 

„Anul Constantin Brâncuși”

2026 a fost declarat oficial „Anul Constantin Brâncuși” prin Legea nr. 140/2025, publicată în Monitorul Oficial în iulie 2025. Această inițiativă marchează 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român și are ca scop evidențierea contribuției sale excepționale la patrimoniul cultural național și internațional.

Legea prevede că autoritățile publice centrale, administrațiile locale și instituțiile culturale pot organiza și sprijini manifestări culturale, artistice și educaționale dedicate vieții și operei lui Brâncuși. Sprijinul financiar poate fi acordat din bugetele proprii ale acestor instituții, în limita alocărilor aprobate, asigurând astfel resursele necesare pentru expoziții, conferințe, tururi ghidate și alte proiecte culturale.

De asemenea, Legea evidențiază angajamentul instituțional de a proteja și valorifica patrimoniul cultural, transformând anul aniversar într-o ocazie de consolidare a identității naționale și de promovare a artei românești pe plan internațional.

Repere biografice

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobița, județul Gorj, fiind cel mai mic dintre cei cinci copii ai Mariei și ai lui Nicolae Brâncuși. A urmat școala primară între 1883 și 1887, la Peștișani și apoi la Brădiceni și a fost elev la Școala de Arte și Meserii din Craiova, pe care a absolvit-o în 1898. În același an s-a înscris la Școala de Belle-Arte din București, pe care a absolvit-o în 1902, potrivit https://centrulbrancusi.ro/. Timp de un an de zile, în 1896, s-a aflat la Viena, unde a lucrat în secția de finisare artistică a unei fabrici de mobilă, se arată în volumul ''Membrii Academiei Române/1866-2003''.

În iulie 1904 ajunge la Paris, unde se înscrie în atelierul lui Antonin Mercie de la École des Beaux-Arts. Expoziția sa de la Salon d'Autumne din 1906 îi aduce un post de tehnician în atelierul lui Auguste Rodin, care presupunea transformarea compozițiilor maestrului din lut în piatră. Nu rămâne aici mult timp (24 martie - 27 aprilie 1907), convins fiind că ''la umbra marilor copaci nu crește nimic'' (''rien ne pousse a l'ombre des grands arbres''). Părăsește atelierul acestuia și închiriază un spațiu pe strada Montparnasse, unde își amenajează atelierul, notează site-urile https://centrulbrancusi.ro/ și https://curatorial.ro/.

Perioada anilor 1907-1908 este una de referință pentru arta lui Brâncuși. El elimină, într-un timp relativ scurt, detaliile din sculpturile sale, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte. În 1909, artistul expune lucrări atât la Paris cât și la București, iar în 1914, organizează prima sa expoziție în America, într-o galerie de artă din New York. În 1919, a apărut, la Paris, volumul 'La Roumanie en Images', cuprinzând cinci reproduceri după operele sale.

Brâncuși începe să-și expună lucrările în cele mai celebre galerii de artă din Franța, Anglia, America, Elveția și Țările de Jos, fiind elogiat în numeroase publicații din întreaga lume. Este decorat, în 1931, la propunerea lui Nicolae Iorga, cu ordinul 'Meritul cultural pentru artă plastică'. Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuși s-a desfășurat în toată măreția ei. Artistul a refuzat dubla cetățenie, dar, din cauza refuzului constant de a fi primit în țara natală, a acceptat, în 1952, să devină și cetățean francez, potrivit https://www.icr.ro/ .

Cu toate că se bucura deja de recunoaștere artistică la nivel mondial, Brâncuși a continuat să-și ducă viața ca un simplu țăran român, până în ultimele sale clipe. Pe 12 aprilie 1956, și-a scris testamentul, atelierul său parizian, cu toate capodoperele sale, fiind încredințat Muzeului Național de Artă Modernă din Paris, prin reprezentanții săi, în condițiile în care statul român a refuzat categoric acest gest. O mare parte a operelor și uneltelor sale, respectiv peste 1.200 de fotografii și 215 sculpturi se află acum la muzeul din Paris, mai notează https://www.icr.ro/.

Simțindu-și sfârșitul aproape, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil Ionescu, slujitor la biserica ortodoxă din Paris, căruia i-a mărturisit: 'Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în țara mea'. Constantin Brâncuși a încetat din viață la 16 martie 1957, la ora 2 dimineața, la vârsta de 81 de ani, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

'În România, Constantin Brâncuși a fost 'redescoperit' și recunoscut drept geniu național după 1964, atunci când a început o anumită deschidere spre valorile noastre tradiționale. În consecință, ansamblul monumental de la Târgu Jiu cu monumentele cunoscute - Coloana fără sfârșit, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului - a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac. În 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române', a amintit, la 18 februarie 2026, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, pentru AGERPRES, în contextul celebrării a 150 de ani de la nașterea sculptorului gorjean.