Tenacitatea tatălui victimei şi un nefericit concurs de împrejurări duc la condamnarea unui nevinovat. Întors din puşcărie, acesta va face propria investigaţie şi îl va duce pe adevăratul făptaş la părintele îndoliat. Atât.
Intriga filmului e alcătuită dintr-o înlănţuire de amănunte mărunte care, laolaltă, declanşează drama. Tânărul Matias pleacă de la o petrecere cu prietenul său, care trebuie să aducă un mixer. Victima îşi pierde nişte hârtii şi coboară de pe bicicletă ca să le adune chiar în zona unei lucrări stradale care îngustează vizibilitatea. Presupusul făptaş, care evită accidentul, e ţinut minte de oamenii din cartier din cauza precipitării cu care conduce etc. Astfel, malaxorul sistemului judiciar şi poticnelile anchetei distrug o viaţă. În ce măsură însă viaţa adevăratului ucigaş, aparent "scăpat", mai e la fel ca înainte? Dar "răzbunarea" falsului vinovat, cât va ajuta ea conştiinţa tatălui încărcată acum nu doar de o moarte, ci şi de o culpă?
Sunt două dintre întrebările subtile ale filmului în care toţi eroii au câte ceva de tăinuit. "Fără cale de-ntors" are o acţiune alertă, dar nu febrilă. Accentul său cade pe reacţiile şi acţiunile eroilor, mai mult decât pe "story"-ul poliţist. Complicitatea părinţilor lui Matias în ascunderea accidentului, "militantismul" tatălui victimei, resemnarea condamnatului, felul în care este el întâmpinat de soţie şi fiică la ieşirea din închisoare, declaraţiile vecinilor din cartier sunt elementele care conturează de fapt atmosfera acţiunii, ritmul ei. Pelicula lui Miguel Cohan are ca atu principal scenariul fin, foarte bine condus regizoral. Altfel însă, e un film de structură clasică, în contrast cu peliculele experimentaliste din competiţie. Mai poate fi văzut sâmbătă, de la ora 16:00, la Casa de Cultură a Studenţilor.
