Despre Irak, Balcani şi criză, cu trei universitari clujeni

Paul Şerban Agachi şi Mircea Muthu şi-au lansat ieri, la Cluj, cele mai noi cărţi. Prezent la eveniment, Andrei Marga a vorbit din nou despre criza românească.

Experienţa de expert UNESCO în Irak a lui Paul Şerban Agachi şi preocuparea de teoretician al balcanismului cultural a lui Mircea Muthu, concretizate în două volume, au fost evocate într-o lansare care a avut loc ieri, în foaierul Clubului Colegiului Academic al Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB). “Zile şi nopţi în Irak”, respectiv “Ochiul lui Osiris”, ambele apărute la Editura Eikon, au prilejuit o discuţie mai largă despre spiritul global şi situaţia României.

Prezent ca “spectator”, după propria sa mărturie, dar invitat să vorbească, rectorul UBB, Andrei Marga, a profitat de ocazie pentru a face câteva menţiuni despre volumul său lansat vineri, “Criza şi după criză”, dar şi despre cei doi autori. “Am observat că Paul Şerban Agachi este din ce în ce mai preocupat de managementul universitar şi mă bucur că devine un avocat al chestiunilor filosofice”, a spus Marga despre primul autor, profesor de inginerie chimică. În privinţa lui Mircea Muthu, rectorul UBB a opinat că face parte dintre universitarii cu operă, spre deosebire de “mulţi tineri bătrâni care dărâmă operele altora, punând în loc nişte articolaşe. E o generaţie isprăvită înainte de a debuta şi care face mult zgomot”.

Volumul “Ochiul lui Osiris”, conţinând interviuri acordate de Mircea Muthu în ultimele două decenii, pe teme culturale, a fost prezentat de criticul Călin Teutişan. “Interviurile conturează o imagine multiplă a omului Mircea Muthu, relevând cele cinci posturi ale sale, de la cea de critic şi istoric literar la cea de teoretician, de estetician şi de balcanolog”, a spus el, continuând cu o analiză detaliată a activităţii universitarului. Cartea “Zile şi nopţi în Irak” a fost prezentată chiar de Muthu, unul dintre cei care l-au provocat pe Paul Şerban Agachi să-şi publice însemnările de expert UNESCO în 2000-2003.

“Agachi a făcut ca scriitorul american John Dos Passos în anii 1930, inserând printre notele sale extrase din presă. Autorul e atent la cultura hranei, la muzică şi redă foarte atent ritualul unui spaţiu cu care Europa comunică în plan cultural”, a precizat Mircea Muthu, exemplificând cu anumite obiceiuri sau tradiţii culinare, comune spaţiului oriental şi celui sud-est european prin intermediul Imperiului Otoman, dar plecând de la o bază bizantină. “Cele mai frumoase pagini sunt cele în care se ilustrează relaţiile autorului cu colegii săi de diverse naţii şi cu irakienii”, a adăugat Muthu.

Paul Şerban Agachi şi-a rezumat relaxat şi amuzant propria apariţie editorială. “Ascultându-l pe Mircea Muthu, mi-am dat seama ce am scris. Rămăsesem cu plictiseala recitirii manuscrisului pentru corecturi”, a început el, făcând asistenţa să zâmbească. Agachi a precizat că prima variantă a cărţii există chiar din 2003, dar a recunoscut şi că a mers în Irak datorită salariului oferit de UNESCO, “de 20 de ori mai mare decât ce câştigam eu atunci”.

“Nici nu ştiam unde mă duc. Am avut o experienţă extraordinară dată de trecutul nostru comunist -dedublarea comportamentului. Autorităţile locale nu erau mulţumite, aşa că trebuia să le conving că lucrurile sunt cum trebuie, autorităţile centrale, unde făceam rapoarte, erau invidioase că fondurile mergeau spre Kurdistan”, a conturat autorul situaţia în care se afla ca expert chemat să facă un plan de dezvoltare a învăţământului superior din Irak. Experienţele inedite nu se opreau aici, a mai adăugat Agachi. “Cei din Consiliul de Securitate trebuiau şi ei calmaţi. Nu puteam folosi în rapoarte referiri la creioane şi procesoare Pentium 3, pentru că puteau fi trimiteri la eventuale mecanisme de creare de armament”, a detaliat el absurdul măsurilor de securitate. “Un neamţ cu mintea sănătoasă n-ar fi rezistat”, a explicat fostul expert felul în care experienţa comunistă l-a ajutat în misiune.

Criza se acutizează, crede Marga

“Criza se acutizează în România”, a avertizat Andrei Marga la lansarea de ieri, referindu-se la cifrele avansate recent de Banca Mondială în privinţa ţării noastre. “România avea de plătit acum două zile 11 miliarde de euro, datorii de anul trecut. E o povară extraordinară. Păcat că nu există o conştienţă a situaţiei”, a mai spus Marga, exprimându-şi speranţa de a nu scoate o a treia ediţie a cărţii sale, lansată într-o versiune adăugită vineri, după prima variantă din 2009. El s-a referit şi la atitudinea universitarilor din alte centre, care evită economiştii şi juriştii clujeni, deşi “nici un economist sau jurist din UBB nu e implicat în actul guvernamental”.