Din culisele concertelor Filarmonicii Cluj. Enescu şi Ysaÿe
- Scris de Ziua de Cluj
- 20 Iun 2017, 15:40
- Cultură
- Ascultă știrea

Evenimentul va fi moderat de Marius Tabacu, iar momentul muzical al acestei ediţii va fi oferit de violonistul Vlad Răceu, care va interpreta lucrări de Enescu şi Ysaÿe. Invitaţii noştri vor discuta despre programul ultimului concert al acestei stagiuni: lucrarea Pastorale-Fantasie şi Simfonia nr. 1 de George Enescu şi Concertul pentru pian Chavi in Mano, de Yehudi Wyner.
Pianistul Robert Levin a concertat pe scene din Statele Unite, Europa, Australia şi Asia. A cântat ca solist în compania orchestrelor din Berlin, Birmingham, Boston, Chicago, Cleveland, Los Angeles, Montreal, Toyko şi Viena, colaborând cu dirijori ca Bernard Haitink, Sir Neville Marriner, Seiji Ozawa, Sir Simon Rattle, Esa-Pekka Salonen şi Joseph Silverstein. Pe fortepiano a cântat cu Academia de Muzică Veche, Societăţile „Haendel" şi „Haydn", Orchestra of the Age of Enlightenment şi Orchestre Révulionnaire et Romantique, cu Sir John Eliot Gardiner, Christopher Hogwood, Sir Charles Mackerras, Nicholas McGegan şi Sir Roger Norrington. A fost invitat la festivalurile din Sarasota, Tanglewood, Ravinia, Bremen, Lockenhaus, Verbier şi Mozartwoche din Salzburg. Printre partenerii săi de muzică de cameră îi regăsim pe Steven Isserlis, Kim Kashkashian şi Ya-Fei Chuang.
Robert Levin este recunoscut internaţional pentru modul în care a „restaurat" practica interpretativă a ornamentelor şi a cadenţelor improvizate specifică perioadei clasice, în special în lucrări de Mozart şi Beethoven. A înregistrat pentru casele de discuri DG Archiv, CRI, Decca/Oiseau-Lyre, Deutsche Grammophon Yellow Label, ECM, New York Philomusica, Nonesuch, Philips şi SONY Classical. Aceste înregistrări includ integrala concertelor de Bach cu Helmuth Rilling, Suitele engleze şi Clavecinul bine temperat, concertele de Beethoven cu Sir John Eliot Gardiner şi Orchestre Révolutionnaire et Romantique, precum şi integrala lucrărilor pentru violoncel şi pian de Beethoven cu Steven Isserlis (compact disc care a fost numit, de Gramophone Magazine, „Înregistrarea lunii" la începutul anului 2014).
La doar 28 de ani, Gabriel Bebeşelea este recunoscut ca unul dintre „cei mai înzestraţi dirijori ai României ultimelor decade" (Jurnalul Festivalului „George Enescu", 2011). Câştigător al Competiţiei de Dirijat „Lovro von Matačić" de la Zagreb, Gabriel Bebeşelea este şi deţinătorul Premiului I la Concursul de Dirijat „Jeunesses Musicales" din 2010. Imediat după acest concurs, a fost numit dirijor principal al Operei din Iaşi, devenind cel mai tânăr şef de orchestră într-o astfel de postură din România. Odată cu stagiunea 2013/2014, a fost numit Dirijor Invitat Principal la Filarmonica din Sibiu, al cărei dirijor permanent a devenit în stagiunea 2014/2015. În 2015, a fost numit Dirijor Principal al Operei Române din Cluj, iar din această stagiune, Gabriel este Dirijorul Principal al Filarmonicii de Stat „Transilvania".
În 2014, Gabriel a primit Premiul pentru cel mai bun dirijor al Operelor Naţionale Române. În luna decembrie a aceluiaşi an, a fost semifinalist al Competiţiei „Donatella Flick" organizată de London Symphony. În 2015, a fost selectat ca participant activ la cursurile a doi dirijori de renume mondial: Bernard Haitink (la Festivalul de la Lucerna) şi Kurt Masur (Aurora Classical Festival).
Discipol al maeştrilor Marţian Negrea şi Sigismund Toduţă, cu care a studiat la Conservatorul clujean, Cornel Ţăranu este unul dintre cei mai marcanţi compozitori ai şcolii clujene şi ai României. Specializarea urmată la Paris cu Nadia Boulanger şi Olivier Messiaen ca şi participările la cursurile de la Darmstadt au însemnat importante impulsuri în evoluţia sa stilistică înspre experiment şi inovaţie, orientare căreia compozitorul i-a rămas fidel de-a lungul carierei sale artistice. Doctor în muzicologie al Conservatorului clujean, Ţăranu i-a succedat lui Toduţă la reputata clasă de compoziţie a acestei instituţii.
Creaţia sa muzicală îmbrăţişează genuri foarte diverse, de la operă şi muzică simfonică la concerte instrumentale, muzică de cameră, lied, muzică de film sau jazz. Este fondatorul ansamblului Ars Nova (1968) şi al Festivalului Cluj Modern (1995). Printre numeroasele sale distincţii se numără Ordinul Meritul Cultural, premii ale Uniunii Compozitorilor din România, Premiul Academiei Române, Premiul Cultural Naţional, International Koussevitzky Award. Este vicepreşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor şi membru al Academiei Române. A fost distins cu înaltul titlu francez de Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres.