"Don Carlo" revine pe scena Operei Naţionale din Cluj

Prezentată în premieră mondială în anul 1867 la " L'Opéra de Paris", opera "Don Carlo" este renumită pentru caracterul său grandios, profunzimea tematicii şi a trăirii interioare, pentru complexitatea rolurilor principale şi intensitatea prestaţiei vocale şi orchestrale.

Creaţia verdiană a a vut o lungă incursiune în istoria teatrului liric, cunoscând numeroase versiuni şi modificări. Iniţiala operă "Don Carlos" devine "Don Carlo" odată cu adaptarea în limba italiană şi prima sa reprezentaţie pe scena teatrului din Bologna. Au urmat apoi noi revizuiri şi corecturi, care au transformat-o în opera verdiană cu cele mai multe modificări, oferind astfel regizorilor şi dirijorilor o vastă paletă de posibilităţi artistice. În formula sa completă, care conţine şi intervenţia baletului, opera are o durată de patru ore. Spectacolul pus în operă pe scena clujeană este versiunea cel mai frecvent prezentată publicului: ediţia italiană compusă din patru acte şi 7 tablouri, realizată după poemul dramatic "Don Carlos, Infante de Spania", semnat de Friederich Schiller.

Duminică, 18 mai, istoria lui Don Carlo îi va reuni pe scena Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca pe artiştii: Petru Burcă, în rolul lui Filip al II-lea, Veronica Tudosa Fizeşan- Elisabeta de Valois, Sorin Lupu ca şi eroul Don Carlo, infante de Spania, Andrada Ioana Roşu- Principesa Eboli, Geani Brad- Rodrigo, Marchiz de Posa, Simonfi Sandor, Cristian Hodrea, Corina Păştean, Daniela Mureşan Chişbora, Tudor Demeter, Henrietta Almaşi, acompaniaţi de Orchestra şi Corul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, aflate sub bagheta dirijorului invitat Cristian Oroşanu. Regia artistică este semnată de Mihaela Bogdan.

"Don Carlo" aduce în faţa publicului o poveste desprinsă din Spania secolului al XVI-lea, cu greutăţile, încercările şi idealurile morale renaşcentiste. Iniţial gândită ca şi o dramă de familie, opera prinde conturul unei drame filosofice, odată cu modificările ce i-au fost aduse de-a lungul timpului. Eroul, Don Carlo, Infant al Spaniei, este sortit să poarte cea mai puternică luptă interioară şi exterioară, provocate de iubirea imposibilă pentru Elisabeta, cea de-a doua soţie a tatălui său, Regele Filip al II-lea al Spaniei, precum şi de încercările înflăcărate de a reda libertatea unor popoare asuprite. Această cauză nobilă este cea care îl uneşte pe Don Carlo de Marchizul de Posa printr-o prietenie devotată, marchizul îndemnându-l pe Infante să plece în Ţările de Jos pentru a o uita pe Elisabeta. Idealurile de libertate ale celor doi prieteni sunt, însă, sabotate de Principesa Eboli, ducele de Alba şi Marele Inchizitor, duhovnicul regelui, care complotează împotriva lui Don Carlo şi a tinerei Regine. Filip al Spaniei este rugat atât de Marchizul de Posa, cât şi de Don Carlo să accepte liberatea flamanzilor, însă Regele, puternic influenţat de Marele Inchizitor, nu se lasă înduplecat. Răzbunător, Inchizitorul cere moartea celor doi luptători îndrăzneţi iar Regele acceptă. Un prieten fidel până la final, Posa acceptă sacrificiul suprem pentru a-l elibera pe Don Carlo de bănuielile politice care îl înconjoară. Cu toate acestea, Infanteul îi urmează destinul tragic, fiind condamnat de propriul tată, care vede în el continuatorul dârz al cauzei lui Posa. Forţa lui Don Carlo răzbate, însă, dincolo de moarte, idealurile sale de dreptate şi iubirea pentru Elisabeta dăinuind veşnic şi fiind împlinite în Rai, acolo unde promite să-şi reîntâlnească dragostea.