"Galaxia" viruşilor şi măsurarea stării nervoase, într-o expoziţie de artă digitală şi cibernetică

V-aţi imaginat cum şi cu ce viteză se răspândesc "viruşii" în spaţiul virtual? Răspunsul vi-l poate oferi o instalaţie de artă şi programare întreprinsă de Lasse Scherffig, din Germania, ce poate fi văzută vineri şi sâmbătă la Bastionul Croitorilor, în cadrul unei expoziţii inedite de instalaţii de artă digitală şi cibernetică.

Pornind de la modul în care deja cunoscutul virus Witty s-a răspândit în 2004, infectând în doar o jumătate de oră 12.000 de adrese IP, artistul programator german prezintă simularea, realizată cu ajutorul unor formule matematice, a întregii "lumi" virtuale, respectiv modul în care viruşii IT pot infecta reţeaua globală de provideri. "Normal operaţiunea completă (de răspândire a viruşilor, n.red.) durează 10 ore, iar curăţarea lor 4 zile. Am folosit un accelerator, însă în viitor, când proiectul va putea fi văzut pentru mult timp, intenţionez să îl arăt în timp real", explică tânărul, stabilit în Koln, Germania. El a mai pregătit pentru expoziţia ce poate fi văzută la Bastionul Croitorilor şi o hartă virtuală a Clujului, realizată într-un mod atipic, confruntând un algoritm prestabilit cu realitatea arhitecturală din oraş.

Şapte artişti din străinătate, dintre care două persoane de origine română, efectuează o audienţă artistică dedicată instalaţiilor cibernetice şi artei digitale - "Spaţii Lichide - modele dinamice de spaţiu în artă şi tehnologie" la Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca. Instalaţiile realizate în cadrul proiectului îmbină arta, electronica şi programarea. "Ca proiect este un demers artistic, critic. Ţine însă de fiecare artist modul în care îşi transmite mesajul", explică Tincuţa Heinzel, coordonatoarea proiectului. Conform ei, scopul instalaţiilor este de a ilustra mobilitatea conceptului de spaţiu, iar pe de altă parte trage un semnal de alarmă cu privire la stadiul şi posibila evoluţie a tehnicii în viitor. "Roboţii viitorului nu vor mai fi doar de genul că apeşi pe telecomandă şi se întâmplă ceva, ci vor răspunde la informaţii mult mai complexe", adaugă tânăra, oferind ca exemplu senzorul de parcare. Lucrarea ei din expoziţie este realizată sub forma unei ţesături cu "ţepi" care răspund reactiv la zgomotele din jur, iar în momentul când acestea sunt foarte puternice se întăresc.

Gradul de "digitalizare" a fiecărei lucrări diferă. Instalaţia Ramonei Poenaru, "extrasă" dintr-un spectacol ce va avea loc în Franţa, ilustrează diversitatea şi complexitatea spaţiilor de locuit odată cu trecerea. "Practic prezint evoluţia construcţiilor umane de-a lungul istoriei, până la turnurile de sticlă sau de oţel, unde oamenii locuiesc sau lucrează acum. M-am gândit să proiectez şi Twitter-ul, deoarece este tot o construcţie", explică artista. Deşi sugerează diferite tipuri de construcţii, conceptul instalaţiei porneşte de la cartea „Walten" a lui Henry W. Thoreau, o pledoarie pentru simplificarea vieţii.

În cadrul unei instalaţii realizate de Claudia Robles vizitatorii vor putea să-şi testeze starea nervoasă, prin apăsarea unui mouse special. Imaginile proiectate respectiv zgomotul ce va înconjura într-un soi de spirală vizitatorul sunt menite să indice gradul de stres reliefat de indicele de umiditate a pielii. „De obicei prezint această instalaţie ca performance efectuat de mine, acum fiecare dintre cei interesaţi va putea fi protagonist, încercând să ajungă de la o stare nervoasă la una de calm", explică artista.

Ji Hynn Park, de loc din Coreea de Sud, stabilită în Germania, a pregătit o instalaţie complexă, ce redă interacţiunea dintre lumină şi sunet, cu ajutorul unor led-uri, oscilatoare, respectiv a unui webcam. Artista se declară încântată de experienţa de la Cluj. "Locuiesc deja de opt ani în Germania, dar este ceva aici ce îmi aminteşte de acasă, de Asia, ceva ce ţine mai degrabă de o anumită stare", explică tânăra. (Ovidiu CORNEA, articol preluat de pe provincianews.ro)

Dialog între ştiinţă şi artă

Lucrările din expoziţia de la Cluj "se concentrează asupra ideii de spaţiu dinamic, creaţie continuă a interacţiunii dintre oameni şi a raportului lor la obiecte", explică organizatorii rezidenţei "Spaţii lichide". "Această întâlnire între ştiinţă şi artă recuperează într-un mod neaşteptat vechea lor unitate: tehnica, adică răspunsul omului în faţa provocărilor pe care i le adresează natura şi cunoaşterea ei tot mai profundă", adaugă ei. Proiectele din cadrul rezidenţei vor fi prezentate vineri şi sâmbătă, de la ora 17, la Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca.