Memoriile lui Adrian Marino bulversează lumea culturală clujeană

Incomod în cursul vieţii, savantul clujean Adrian Marino se dovedeşte foarte acid în volumul de “Memorii” care va fi publicat în martie.

 Soţia lui pune francheţea pe seama suferinţei scriitorului.

 

Anunţul publicării memoriilor aparţinând regretatului savant clujean Adrian Marino, la exact cinci ani de la moartea sa, a produs agitaţie în mediile culturale româneşti. Cunoscut pentru opiniile sale extrem de sincere la adresa oamenilor din jur, Marino se dovedeşte şi în memorii foarte franc. Editura Polirom, care va publica volumul în luna martie, a dat foarte puţine detalii asupra manuscrisului, dar ele oferă deja imaginea unei lucrări care va da insomnii multor intelectuali români. Clujenii par însă mai puţin afectaţi de cartea intitulată “Viaţa unui om singur”.

 

Manuscrisul memoriilor a fost donat Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj împreună cu diverse cărţi şi documente din arhiva lui Adrian Marino. Scriitorul a condiţionat publicarea memoriilor de trecerea a cinci ani de la moartea sa, dată care se va împlini la 19 martie 2010.

 

Editura Polirom a lăsat să “transpire” public, într-un cotidian central, câteva caracterizări dure făcute de Adrian Marino unor celebrităţi culturale, între care Mircea Dinescu, Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, sau Constantin Noica, Cioran şi Mircea Eliade. Portrete acide au şi Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu, cu care Marino a purtat o polemică acerbă, cu mare ecou public, în 2004. Nu lipsesc din însemnările savantului clujean nici figurile concetăţenilor săi, scriitori sau universitari. Părerile sale foarte aspre despre aceştia sunt ştiute de mulţi ani în mediul cultural clujean, iar unii scriitori cred că memoriile nu vor agita apele prea tare la Cluj.

 

Adrian Marino şi-a redactat amintirile într-o primă fază în 1993, dar însemnările i s-au părut prea anecdotice, aşa că a revăzut manuscrisul şi l-a rescris în 1999. Scriitorii clujeni au primit cu calm ardelensc anunţul publicării memoriilor. Poetul Adrian Popescu, care îl vizita pe Marino înainte de 1989, îşi aminteşte că savantul i-a spus odată: “V-am pictat pe toţi!”. “îl vizitam destul de des, dar nu-mi amintesc să fi spus vreodată răutăţi despre cineva”, a adăugat Popescu.

 

Afirmaţia este susţinută şi de criticul literar Aurel Sasu, care pregăteşte o ediţie cu articolele lui Adrian Marino de până în 1949. “O carte de memorii poate crea surprize, dar ceea ce a apărut în presă sunt, în general, fraze care s-au mai spus”, crede Sasu. Atitudinea rezervată a lui Marino faţă de Mircea Zaciu, ilustru scriitor şi universitar clujean, e pusă de criticul literar pe seama “concurenţei”. “Este neînţelegerea dintre două mari personalităţi, care a plecat de la sensibilitatea fiecăruia faţă de domeniul de cercetare al celuilalt”, apreciază Aurel Sasu. El mai afirmă că frazele acide la adresa unor celebrităţi naţionale se pot datora “decepţiilor de după implicarea lui Marino în politică”. Adrian Marino a fost, după 1989, membru al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat.

 

Nici pentru eseista Irina Petraş, preşedinta filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, “Viaţa unui om singur” nu va fi o carte de scandal. “Memoriile, dacă sunt ale unui spirit tăios, bun şi sever observator de caractere, stârnesc vâlvă şi comentarii la colţ de stradă sau revistă. Scandal, însă, nu cred că vor provoca. Nu ştiu ce ar mai putea scandaliza lumea de azi, posomorâtă, un pic acră şi destul de apatică”, opinează Irina Petraş.

 

Lidia Bote, soţia lui Marino, pune tonul memoriilor pe seama vieţii pline de suferinţe a cercetătorului. “Eram profesoară la Catedra de Franceză de la Facultatea de Litere, iar colegii nu mă salutau când mă vedeau cu soţul meu, pentru că le era frică – aveam doi securişti cu noi. Nu mi s-a dat nici un grad universitar peste lector, pentru că eram soţia lui. Adrian Marino a fost un om care a suferit mult, n-a căutat nici titluri, nici bani. Reacţiile lui din memorii sunt la textele şi afirmaţiile oamenilor”, a declarat Lidia Bote, pentru ZIUA de CLUJ.

 

Fost deţinut politic

 

Adrian Marino

 

(5 septembrie 1921, Iaşi – 19 martie 2005, Cluj) a fost critic, istoric şi teoretician literar. Este considerat drept una dintre personalităţile culturii române din a doua jumătate a secolului 20. A publicat volume de istorie literară, hermeneutică, literatură comparată şi eseuri.

 

Fost deţinut politic, a devenit, după 1990, membru al PNŢCD. N-a deţinut nici o demnitate publică sau academică, fiind considerat unul dintre cărturarii de calibru ai culturii europene.