Monument clujean al deportaţilor la Auschwitz. "Pe patru furnale ieşea fum. Am ştiut că e finalul" VIDEO

Un monument în memoria victimelor Holocaustului a fost inaugurat în Parcul I. L. Caragiale, în prezenţa comunităţii evreieşti clujene şi a autorităţilor locale.

Circa 200 de persoane, între care supravieţuitori clujeni ai lagărelor naziste, dar şi membri ai comunităţii evreieşti au participat la ceremonia de dezvelire a statuii. La eveniment au fost prezenţi ministrul Culturii, Keleman Hunor şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Aurel Vainer.

Primul care a luat cuvântul a fost Robert Schwartz, preşedintele filialei clujene a comunităţii evreilor, care a explicat care a fost drumul statuii şi cum a fost dusă investiţia la bun sfârşit.

"Ne bucurăm că am reuşit să împlinim un vis frumos al comunităţii, să onorăm memoria celor care au murit nevinovaţi, doar pentru că au fost evrei, în lagărele naziste ale morţii", a spus Schwartz.

Aurel Vainer a vorbit apoi despre drama evreilor care au luat drumul Auschwitzului.

"Industria nazistă a morţii a fost extrem de bine pusă la punct. Ei au vrut repede, totul foarte repede. Şi au cam reuşit. Lor pe plăcea Bliztkriegul, Blitzul. Totul rapid. Cu atât mai mult, ceea ce se întâmplă astăzi la Cluj este un motiv în plus de mândrie. 145.000 de evrei din Transilvania de Nord şi 18.000 din Cluj au murit în lagărele naziste. Mulţumesc tuturor pentru tot ce au făcut pentru ca acest monument să apară la Cluj, mulţumesc comunităţii şi autorităţilor dar mai ales supravieţuitorilor. Shalom!", a spus Vainer.

Doi rabini s-au rugat la statuia deportaţilor clujeni. Primarul Clujului, Emil Boc, a mărturisit: "Atunci când am vizitat Memorialul Holocaustului, am scris in cartea de acolo un îndemn: "Never again! Sper ca aşa ceva să nu se mai întâmple niciodată". A urmat la cuvânt ministrul Culturii, Kelemen Hunor, cu un lung discurs în română şi maghiară.

Supravieţuitoare: "Pe patru furnale ieşea fum. Am ştiut că e finalul"

Edith Balas, o clujeancă de 85 de ani, fostă profesoară de istoria artei în SUA, a povestit la microfon cum a fost luată de nazişti cu întreaga familie şi dusă cu trenul, într-un vagon pentru animale, în Polonia, la Auschwitz.

""Drumul către Auschwitz a fost groaznic. Am călătorit în vagoane pentru animale, cu 70 de oameni înăuntru, iar când am ajuns, am văzut printr-o deschizătură a vagonului nişte focuri imense ieşind din patru coşuri. Am înţeles că ăsta e sfârşitul drumului. Mama, tata şi cu mine ne-am îmbrăţişat şi am plâns. Pe atunci nu împlinisem 15 ani şi, conform regulilor selecţiei făcute de nazişti, am fost destinată să merg la stânga, împreună cu cei care urmau să fie exterminaţi. Când am coborât din vagon, însă, un deţinut în haine de lagăr l-a întrebat, prin semne, pe tata, ce vârstă am. Tata a răspuns că am 14 ani, dar deţinutul a spus '16′, iar apoi a dispărut. Câteva minute mai târziu, când mi s-a cerut vârsta, am spus că am 16 ani şi am fost trimisă la dreapta. Un necunoscut, aşadar, mi-a salvat viaţa, o viaţă destinată, apoi, sclaviei. Mi-au luat hainele, mi-au tăiat părul şi mi-au dat în cap cu un baston de cauciuc ca să fiu sigură de noua mea existenţă. Foametea şi dezinteria era cronică, am dormit pe pământul gol, ca lingurile, una într-alta, iar de întors pe o parte nu se putea decât dacă se întorcea tot rândul. Când ploua, stăteam în picioare", a spus, cu lacrimi în ochi, femeia.

La final s-au depus pietrele amintirii, aşa cum e obiceiul, şi flori la statuie, iar un actor al Teatrului Maghiar şi doi instrumentişti au interpretat o melodie.

In mai-iunie 1944, 18.000 de evrei clujeni au fost deportaţi, în timpul regimului nazist al lui Ferenc Szalasi, în lagărele naziste. Ghetoul clujean a fost construit în zona Fabricii de Cărămidă, locul de unde au plecat trenurile morţii.