Se știe faptul că orașele fără muzee sunt orașe fără identitate, fără suflet. Investițiile în muzee ar putea schimba economia creativă a unui oraș. Cheile relansării acestora sunt acum la autoritățile statului care nu au găsit sau nu au căutat suficiente soluții alternative. Până atunci, muzeele zac depozitate în lăzi, sunt exilate în apartamente de bloc sau sunt aruncate în stradă, iar colecțiile sunt uneori negociate ca în piață.
Începând cu data de 12 noiembrie, în sala „Tancred Bănăţeanu" a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, publicul poate vedea unele opere de artă cărora, probabil mâine, nu o să le mai afle urma.
Grigorescu, Ghiață, Bernea, Rosenthal, Biblia de la București și alte opere a 10 muzee și biblioteci din țară pot fi văzute acum sau poate nu.
Din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca va figura în expunere portretul de şevalet al doctorului Adolf Grünau (1821-1860), realizat în anul 1846 de Constantin David Rosenthal (1820-1851), pictor, apărător fervent al idealurilor şi năzuinţelor naţionale, participant activ şi martir al „Revoluţiei de la 1848" din Ţările Române.
Muzee participante: Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul de Artă Galaţi, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, Muzeul Național al Literaturii Române București, Muzeul Literaturii Române Iași, Muzeul Memorial „Octavian Goga" Ciucea. Invitat special: Biblioteca Judeţeană Cluj-Napoca.
