Propuneri pentru identitatea istorică a Clujului: patinoar pe lacul din parc, revitalizarea cimitirului central sau...redactarea unui ghid turistic

În acest sens, specialiştii care au lucrat la redactarea Strategiei de dezoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020, coordonaţi de Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai", au dedicat un întreg capitol Clujului cultural: "oraş al excelenţei artistice şi al participării culturale".

"Clujul va fi un reper european prin viaţa sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea şi iniţiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea coumunităţii, devenit motorul transformării sociale şi regenerării urbane. Prin cultură şi prin procesele pe care cultura le catalizează, oraşul poate oferi locuitorilor noi perspective de participare la viaţa publică, poate dezvolta noi mecanisme de solidaritate, poate revitaliza zonele periferice, îşi poate dezvolta infrastructura, poate să primească o mai largă deschide europeană şi poate genera colaborări şi parteneriate care să aducă beneficii economice şi sociale întregii comunităţi. Cultura include arta şi toate formele sale de expresie artistică: muzică, teatru, dans, literatură, arhitectură, dar şi sistemul de valori, tradiţiile şi credinţele unui grup", se arată în documentul strategiei, aprobată de Consiliul Local în luna septembrie 2015, document ce numără 1.319 pagini. 

10 propuneri pentru identitatea istorică a oraşului

Pe lângă proiectele propuse spre implementare de către specialişti  - construcția Centrului Cultural "Transilvania", reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor culturale existente, etc. - municipalitatea propune şi 10 obiective care să fie incluse în "Strategia pentru identitatea istorică a oraşului", subcapitol cultural.

Între acestea se numără: redactarea unui ghid turistic cultural al Clujului, amenajarea unui patinoar pe lacul din Parcul Central, amenajarea unui muzeu al oraşului, revizalizarea Cimitrului Central sau restaurarea unor biserici precum Sf. Mihail din Piaţa Unirii, biserica şi mănăstirea franciscană din Piaţa Muzeului sau sinagoga "Tempul Memorial al Deportaţilor" de pe strada Horea.

Aceste propuneri au fost supuse spre dezbatere publică astfel că, persoanele interesate pot trimite sesizările, observaţiile, punctele de vedere la adresa de email:consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot înregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetăţeni, strada Moţilor nr.7 sau la orice primărie de cartier până în data de 12 iulie 2016.

O cartografiere a sectorului cultural clujean actual arată astfel: 19 instituţii publice de cultură, 60 de ONG-uri, numeroase grupuri informale derulând activităţi cu componentă culturală, 6 uniuni de creaţie, 6 universităţi sau departamente cu profil artistic, 3 licee de artă, 7 centre culturale străine, 17 biblioteci ce oferă cursuri de limbi străine sau acces la cărţi în alte limbi, iar anul 2012 a numărat circa 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune.

Recomandările specialiştilor şi bugetul estimativ

Conform specialiştilor care au redactat noua strategie de dezvoltare a Clujului, pentru realizarea tuturor obiectivelor curpinse la capitolul cultură se recomandă o creştere a bugetului de alocări până la minim 4% din bugetul local până în 2020 şi optimizarea sistemelor de finanţare a proiectelor culturale din bani publici.

Ar fi necesari 61 de milioane de euro pentru: extinderea şi modernizarea infrastructurii culturale - Construcţia Centrului Cultural "Transilvania" şi reabilitarea, modernizarea şi dotarea structurilor existente (Teatrul/Opera Română, Opera Maghiară, CCS) - 30 milioane de euro, Programul Cluj Capitală Europeană - 15 milioane euro, consilidarea, reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic al obiectivelor de patrimoniu cultural şi istoric - 15 milioane euro, City branding - 1 milion euro.

Oportunităţi pentru Clujul cultural

- fondurile europene - 2014-2020 - Europa Creativă și fondurile structurale
- activarea spațiilor publice (manual de utilizare a spațiului public)
- cultura voluntariatului este în creștere - implicarea mai multor generații
- dezvoltarea/punerea în valoare a pivnițelor din centrul orașului
- existența specialiștilor IT pentru proiecte de cultură digitală
- siturile naturale și de patrimoniu din împrejurimile Clujului (Catelul Bonțida, Salina Turda, Cheile Turzii etc.)
- Cluj Arena - pentru evenimente de anvergură
- mediul de afaceri clujean - redeschiderea apetitului privat pentru implicare în actul cultural
- universurile paralele - găsirea de puncte de contact
- pregătirea Centrului pentru Industrii Creative (Lomb)
- proiectul Cluj Innovation City

Ameninţări pentru Clujul cultural

- fragilitatea sectorului în fața deciziei politice
- incoerența în implementarea politicilor culturale
- adâncirea izolării sectorului cultural față de cel politic și economic
- pericolul ca noile megaproiecte (Centrul Cultural Transilvania, Cluj Innovation City, Centrul pentru Industrii Creative etc) să canalizeze toate resursele fără a aduce un beneficiu întregului spectru cultural
- festivalizarea și megaevenimentizarea agendei culturale a orașului
- infrastructura de acces terestră subdezvoltată - autostrada nefinalizată, calea ferată nemodernizată
- pierderea oportunităților de a valorifica pentru comunitate spații (publice sau construite) reprezentive pentru experiența colectivă - ex. Continental, Parcul Feroviarilor etc

Record de turişti în 2015

Potrivit datelor prezentate de Direcţia Judeţeană de Statistică, în perioada 1 ianuarie 2015 - 31 decembrie 2015, în judeţul Cluj au fost cazaţi 428.239 turişti, din care 88.368 turişti străini, reprezentând 20,6% din totalul turiştilor. Cei mai mulţi turişti străini provin din: Ungaria (14873), Germania (9555), Italia (9293), Franţa (6344), Polonia (5183).

Conform aceleeaşi surse, la nivelul municipiului Cluj-Napoca s-au cazat anul trecut 319.220 de turişti, în creştere cu 21,57 % faţă de anul 2014, când s-au înregistrat 262.572 de turişti.

Amintim că în toamna acestui an va fi desemnat oraşul care va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021. Bătălia se dă între Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişora.