Zeci de clujeni au participat la tururile ghidate ale Clujului

Luni, 28 mai, de la ora 11, a avut loc turul Matei Corvin.

Timp de trei ore, participanţii la tur au mers pe urmele marelui rege, născut la Cluj în 1443, în casa care îi poartă numele, azi Universitatea de Artă şi Design. Au vizitat apoi Biserica şi Mănăstirea Franciscană, unde viitorul rege, copil fiind, şi-a petrecut primii ani de şcoală, precum şi Biserica Sf. Mihail, unde a fost botezat Matia. Grupul statuar din faţa bisericii, premiat la Expoziţia Mondială de la Paris din 1900, îl înfăţişează pe Matia primind omagiul marilor conducători ai vremii, într-o ipostază ecvestră ce inspiră stabilitate, calul fiind cu toate cele patru picioare pe pământ - ca o curiozitate, potrivit tradiţiei, atunci când eroul a murit în luptă sau asasinat, calul este cu un picior sau două în aer. Turul s-a încheiat cu Biserica Reformată de pe str. Mihail Kogălniceanu, cunoscută şi ca Biserica Matia, fiind ctitoria marelui rege, care a finanţat construcţia acesteia prin donaţia de blocuri de sare, valuta forte a acelei vremi. Biserica a aparţinut la început călugărilor franciscani, fiind un etalon pentru dezvoltarea economico-socială a oraşului, Clujul bucurându-se în timpul domniei lui Matia de o perioadă de mare înflorire, fiind supranumit oraşul comoară al regatului.

Marţi, 29 mai, tot de la ora 11, a avut loc al doilea tur, al confesiunilor religioase.

Clujenii au vizitat şapte biserici şi au aflat istoria a şapte confesiuni religioase care au marcat creştinismul de-a lungul secolelor şi care contribuie la caracterul multicultural al Clujului, unul dintre atuurile pentru titlul de Capitală Culturală a Europei în 2020. Clujul medieval a fost un oraş cosmopolit, care s-a bucurat de privilegiul dat de libertatea conştiinţei, care garanta dreptul cetăţenilor de a-şi alege liber religia - catolică sau reformată. Au vizitat Biserica Piaristă, Biserica Ortodoxă din Deal, Biserica Romano-Catolică Sf. Mihail, Biserica Evanghelică (Luterană), Biserica Unitariană (Clujul fiind locul de naştere al unitarianismului), Catedrala Greco-Catolică şi Biserica Reformată (Calvină). Sunt doar o parte din bisericile şi confesiunile din oraş, care stau mărturie că, din toate timpurile, clujenii au ştiut să trăiască, să se accepte, să convieţuiască şi să îşi respecte reciproc valorile, într-un oraş care nu a aparţinut niciodată unei singure etnii, unei singure confesiuni sau unei singure categorii sociale. Astfel, cea mai valoroasă şi durabilă bogăţie a „oraşului-comoară" este, de fapt, această remarcabilă artă a convieţuirii.

Miercuri, 30 mai, la ora 14, a avut loc turul "Ştiaţi că".

Participanţii la tur au aflat lucruri inedite despre zidul vechiului oraş roman care traversa curtea din spatele Centrului de Informare Turistică, despre istoricul universităţii clujene, cea mai mare din ţară, dar şi cea mai veche (încă din perioada medievală, la Cluj se studia teologia, dreptul şi medicina) şi despre Bibiloteca Centrală Universitară, despre Cimitirul Central ("Hasengarten" - grădina cu iepuri), despre zidurile cetăţii medievale (cea mai veche construcţie din Cluj, datând din secolul al XIII-lea - turnul oraşului şi vechea închisoare medievală - adăposteşte astăzi Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă"), despre Obeliscul Carolina şi clădirile monument istoric din Piaţa Muzeului, despre casele memoriale - Emil Isac, Molnar Piuariu, Casa Heltai sau Casa Bocskai, astăzi Universitatea maghiară "Sapientia". Turul s-a încheiat cu Piaţa Unirii, centrul vieţii social-culturale a oraşului din antichitate până în prezent, adunând pe teritoriul său monumente din epoca romană, medievală, modernă şi contemporană.