Foto Cum văd tinerii viitorul României: Dezbatere amplă la HUB UTCN pe baza unei cercetări ample despre viața studenților

HUB-ul Universității Tehnice din Cluj-Napoca s-a transformat, miercuri, într-un spațiu de dezbatere autentică cu studenții. Evenimentul a pornit de la o premieră națională: cercetarea „Student în România. Tânăr în România”, un studiu comprehensiv despre generația 18–25 de ani.

Proiectul, inițiat de BRD – Groupe Société Générale și Fundația Friends For Friends, a deschis o conversație reală despre educație, tehnologie, motivații, anxietăți și aspirații. Cercetarea face parte din Mindcraft Academy, iar în esență, studiul radiografiază viața reală a tinerilor, un portret complex situat la intersecția dintre ambiții, presiuni și adaptare la o societate în schimbare.

Eșantionul, format din 1001 tineri din toate județele României, a fost validat de Institutul Național de Statistică, iar datele au fost colectate telefonic prin metoda CATI – o tehnică rar folosită la această scară pentru studii despre tineri.

„Nu sunt superficiali. Au inima în locul potrivit”

Vlad Tăușance, manager de dezvoltare în cadrul Fundației Friends For Friends și coordonatorul proiectului, a deschis discuția cu o observație contrară multor clișee despre generația tânără.

„Ce am descoperit? Am descoperit câteva lucruri pozitive. Diferențele pe care mă așteptam să le găsesc între studenți și non-studenți, diferențe dramatice cum sunt în alte state, în România nu există sau nu sunt atât de mari. Studenții, fiind într-un oraș mai mare, sunt mai expuși culturii și realităților complexe, sunt mai pragmatici decât non-studenții, sunt bine educați financiar, în general putem spune că este o generație destul de omogenă, destul de diferită de modul în care ne imaginăm în mod normal pe tineri. Nu sunt superficiali, au inima în locul potrivit, apreciază mai mult starea lor de bine și au o viziune altruistă asupra vieții”, a spus Vlad Tăușance.

Cercetarea arată și că o bună parte din tineri sunt încă tentați să plece din țară, însă motivele diferă.

„Da, sunt interesați să plece din țară, aproximativ jumătate. Studenții mai degrabă pentru studii, non-studenții pentru un loc de muncă mai bine plătit. Aici avem de lucrat, pentru că riscăm să pierdem valori”, a mai spus Tăușance.

Reprezentanții universității observă însă o evoluție pozitivă față de anii trecuți. Prorectorul UTCN, prof. univ. dr. ing. Daniela Popescu, a remarcat că „procentul celor care vor să-și caute un loc de muncă în străinătate a scăzut față de anii trecuți” și că mulți dintre cei care pleacă aleg Europa.

„Tot mai mulți încearcă să rămână în România și să se realizeze aici. Cei care doresc să plece preferă acum să rămână în Europa. Înainte, Statele Unite erau ținta principală”, a spus prof. univ. dr. ing. Daniela Popescu.

Prorectorul UTCN a vorbit despre responsabilitatea instituțiilor de învățământ în raport cu viitoarele generații și a subliniat că UTCN continuă să investească pe partea de educație și pe cea de infrastructură și că universitatea își dorește ca absolvenții săi să rămână în această zonă a țării.  

„Dacă vrem să-i păstrăm pe tineri în țară, trebuie să le putem pregăti viitorul aici. Construim o bază de cercetare în inteligență artificială care va crea peste 300 de locuri de muncă pentru masteranzi și doctoranzi. Vrem să-i păstrăm în Transilvania, să nu fie nevoiți să plece”, a adăugat prorectorul Daniela Popescu.

Antreprenoriatul atrage 70% dintre tineri, dar birocrația îi sperie

Potrivit lui Vlad Tăușance, studiul arată un interes masiv al tinerilor pentru antreprenoriat, însă nu și pregătirea necesară pentru a-l pune în practică: „Șapte din zece tineri sunt interesați de antreprenoriat, să își deschidă o afacere, dar nu toți au încă toate informațiile necesare pentru a face asta. Una peste alta, studiul nu e cu semnale de alarmă foarte îngrijorătoare, dar poate fi un instrument util, atât pentru universități, cât și pentru angajatori, pentru a vedea unde sunt prioritățile tinerilor”.

Prorectorul UTCN a vorbit despre latura anteprenorială a universității și modul în care sunt sprijiniți studenții din acest punct de vedere.

”Noi spunem că suntem o universitate antreprenorială și avem, de aceea, și Fundația Unitec a Universității Tehnice prin care încercăm să sprijinim start-up-uri, spin-off-uri pentru colegii noștri cadre didactice și, bineînțeles, pentru studenți. E o activitate pe care noi o promovăm foarte mult pentru că noi considerăm că studenții sunt comoarea noastră, ei vin cu idei creative și out of the box. Avem o secție de programe care îi pregătesc pe studenți pentru antreprenoriat, ca și Innovation Labs, de exemplu, sau Cursul de Inovare și Experiment al Primăriei, unde ei urmează cursul de antreprenoriat, învață să-și facă un marketing plan, un business plan, dar, de obicei, când aceste proiecte, care sunt finanțate din diverse fonduri, europene, fonduri locale, ale companiilor, suntem în situația în care este dificil să găsim pentru ei seed funds în așa fel încât, efectiv, să sprijinim start-up-urile în dezvoltarea lor. De aceea căutăm diferite alternative, discutăm inclusiv cu bănci pentru a închega astfel de fonduri prin care să-i ajutăm, efectiv, să sprijinăm start-up-urile”, a spus prof. univ. dr. ing. Daniela Popescu.

Un exemplu concret în ceea ce privește partea de anteprenoriat a venit de la studentul Alin Bogățeanu, aflat în anul II de master.

„Prima și cea mai mare frică este birocrația. E complicat să deschizi o firmă, durează, ai nevoie de contabil, de cunoștințe, de personal… Deși ai mindset-ul, fonduri și oportunități, birocrația rămâne un impediment.”

Acesta a povestit deschis parcursul său.

„Am avut mai multe tentative de business, în domenii diferite. Multe s-au oprit din motive de sincronizare, de costuri, de echipă. Încerc în continuare. Sunt optimist”, a adăugat studentul.

Tinerii, o generație conectată și responsabilă

Maturitatea tinerilor este relevată în studiul dezbătut la HUB-ul UTCN.

„Sunteți o generație conectată și responsabilă - 62% se consideră bine informați, 96% spun că pot detecta știrile false. Sunteți o generație care își dorește o zonă mai mare de independență, aveți o atenție crescută la realitatea digitală care se configurează tot mai acut, și vă doriți mai multă aplicativitate universitară, și aici intervine rolul nostru, și dorim să completăm experiența academică cu programe ca de educație aplicată, cu profesioniști din domeniu pe care îi aducem să vă expună punctele lor de vedere și multe alte seminarii care în final sunt să aveți o altă percepție și să vă ajute în viața reală”, le-a transmis Călin Cojocaru, director Grup Retail, BRD – Groupe Société Générale, studenților prezenți la dezbatere.

Universitatea promite să adapteze programele educaționale la noile realități:

„Ne dorim mai multă aplicabilitate în curriculum. Să completăm experiența academică cu practică și interacțiune cu profesioniști reali. Trebuie să vă pregătim pentru schimbare – pentru că schimbarea e rapidă și permanentă.”, a spus prorectorul Daniela Popescu. Aceasta a explicat și viteza amețitoare a evoluției în tehnologie: „În inteligența artificială, baza de cunoaștere se schimbă în câteva ore. Dacă nu ești conectat permanent, te pierzi. Trebuie să învățăm continuu.”

Programul Mindcraft Academy va ajunge în toată țara

Vlad Tăușance a explicat că studiul nu își propune să ofere judecăți, ci instrumente.

„Este un studiu util pentru universități care vor să prevină abandonul, pentru angajatori care vor să înțeleagă prioritățile tinerilor, pentru ONG-uri și instituții publice. Vrem să punem la dispoziție datele brute, gratuit”, a mai spus reprezentantul Fundației Friends For Friends.

El a anunțat și extinderea programului Mindcraft Academy în hub-uri universitare din toată țara: „Vrem să construim un dialog real, bazat pe nevoile voastre. Vom aduce oameni din business, politică publică, internațional, pentru a vă expune la perspective diverse.”

Datele obținute în urma studiului „Student în România. Tânăr în România” pot fi analizate aici.