Statul blochează investiţiile la Terapia

Aplicarea acestei taxe întârzie orice planuri de dezvoltare în ţara noastră deoarece nu este una predictibilă şi nu poate fi încorporată în planurile de afaceri, susţine directorul general al Terapia Ranbaxy, Dragoş Damian, deopotrivă şef al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

El a menţionat că, deşi afacerile companiei clujene s-au situat în 2013 la nivelul de 450 de milioane de lei, în creştere faţă de anul precedent, profitul a avut de suferit din cauza taxei clawback. „Ne-am trezit că într-un trimestru aceasta a crescut cu 30%, după formula de calcul aplicată de ei. Nu numai că este o taxă impredictibilă, dar nici nu se poate explica. De altfel, noi am atras atenţia, la nivelul APMGR, că la Casa de Asigurări de Sănătatate există peste 200 de procese pe rol, iar când se vor da sentinţele finale, în 2015-2016, statul român va avea o problemă serioasă în a rambursa aceste sume. Am luat legătura cu mai mulţi politicieni clujeni care se mirau că taxa clawback este încă în vigoare sub această formă. Noi am vrea să nu fie aplicată măcar la producătorii de medicamente generice, pentru că suntem taxaţi ca distribuitorii şi farmaciştii, ceea ce nu este deloc normal„, susţine Damian.

„Investiţiile efectuate de Terapia anul trecut s-au ridicat la 10 milioane de dolari, un volum ceva mai mic fiind estimat şi pentru acest an. Proiectul celei de-a doua fabrici de medicamente în Cluj este pe rol, însă e greu ca eu să mă duc să le spun investitorilor din grupul nostru, japonezilor de la Daiichi Sankyo sau indienilor de la Ranbaxy să vină să investească aici, în condiţiile unei asemenea impredictibilităţi fiscale. Mai mult, 2014 este şi un an electoral, în care modificările legislative sunt greu de anticipat. Eu sunt un optimist de felul meu, dar pot să spun că optimismul meu este mult mai scăzut în aceste condiţii", a menţionat oficialul Terapia Ranbaxy.

Compania clujeană a lansat în ultima perioadă mai multe produse noi din gama Faringo şi vrea să distribuie atât produsele fabricate la Cluj, cât şi cele aduse prin intermediul grupului şi împachetate aici, atât în Uniunea Europeană, cât şi în ţările ex-sovietice, însă demersurile vor dura mai mult pentru că are nevoie de autorizări specifice fiecărui stat vizat. 60% din vânzările din România ale grupului Ranbaxy îl reprezintă medicamente produse la Cluj-Napoca. Primul centru de cercetare din Europa al grupului Ranbaxy, pe platforma industrială de pe str. Fabricii, va cuprinde laboratoare de produse generice noi, de optimizare a proceselor de fabricaţie şi de dezvoltare analitică. Acesta presupune o investiţie de 29,2 milioane de lei, printr-o finanţare publică şi privată, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.

Anul trecut, pe platformă a fost dezvoltat un nou complex logistic, cu spaţii de depozitare şi de birouri pentru angajaţi. Terapia a devenit companie privată în 1996, prin procesul de privatizare în masă, prin transferul către persoane fizice şi juridice (Romferchim). În 2004, fondul de investiţii Advent lnternational a cumpărat 95% din capitalul social, pentru 324 de milioane de dolari. În 2006 Terapia a achiziţionat doi producători de medicamente din Bucureşti, Pharmaplant Biogalenica şi Promedic. În 2006, Advent a vândut 96,7% din acţiunile Terapia către Ranbaxy Laboratories (India). În 2008, compania farmaceutică Daiichi Sankyo a preluat 20% din Ranbaxy. În felul acesta, Terapia Ranbaxy a devenit membră a grupului japonez.

Negocieri pe clawback
APMGR şi Ministerul Sănătăţii (MS) au căzut de acord la finele anului trecut asupra unor măsuri de încurajare a consumului de medicamente generice. Ele includ introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele ieşite de sub brevet şi echivalentele lor generice, revizuirea sistemului de stabilire a preţului pentru cele generice. MS urma să publice un proiect de modificare a mecanismului de plată a taxei, bazat pe calculul diferenţiat al contribuţiei pentru medicamentele ieşite de sub brevet şi echivalentele lor generice în raport cu medicamentele originale aflate sub protecţia brevetului. Cele două părţi au agreat să finalizeze un nou mod de stabilire a preţurilor la medicamentele generice care să elimine discriminarea aplicată acestora prin dubla referenţiere a preţului prin compararea concomitentă cu 12 ţări de referinţă şi raportarea constantă la 65% din preţul medicamentului original, chiar şi după expirarea brevetului acestuia din urmă. Prin taxa clawback, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sunt obligaţi să plătească o contribuţie trimestrială, calculată prin aplicarea unui procent asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul Unic de Asigurari Sociale de Sănătate şi din bugetul MS.