BUSINESS FOCUS. Măsuri neconvenționale de relaxare monetară

Aceste măsuri, anunțate de președințele BCE, Mario Draghi, se referă la extinderea din luna martie a programului de cumpărare de active la instrumente financiare emise de guverne, agenții și instituții europene cu rating investițional. De asemenea, programul va include și țările din Zona Euro care se află într-un acord cu Uniunea Europeană/ Fondul Monetar Internațional, dar cu unele condiționalități de eligibilitate.

Volumul lunar total al cumpărărilor de active din cadrul programului extins se va ridica la 60 de miliarde de euro începând cu luna martie. Programul va fi derulat sub coordonarea BCE și s-ar putea derula cel puțin până în septembrie 2016. De altfel, președintele BCE a subliniat faptul că acest program va fi derulat până la convergența sustenabilă a inflației către ținta băncii centrale - 2%, an/an, pe termen mediu.

În ceea ce privește titlurile emise de instituțiile europene, acestea vor reprezenta 20% din volumul cumpărărilor noi de active: 8% la BCE și 12% la băncile centrale din Zona Euro. Noile măsuri de relaxare monetară au fost semnalate în perioada anterioară, atât de reprezentanții BCE, dar și de presa financiară internațională - agenția Bloomberg menționa posibilitatea unui program de cumpărare de active de 50 de miliarde de euro pe lună.

Aceste măsuri neconvenționale de relaxare monetară confirmă tranziția politicii monetare a BCE de la modelul Bundesbank (Germania) la modelul FED (SUA). Acest aspect este confirmat și de declarațiile lui Draghi: Consiliul Guvernatorilor BCE a considerat în unanimitate că astfel de măsuri de cumpărare de active constituie un instrument de politică monetară.

Prin aceste decizii BCE vizează contracararea deflației curente (determinată și de declinul cotațiilor la țiței în ultimele luni), dar și a nivelului redus al așteptărilor inflaționiste pe termen mediu (în contextul amânării relansării investițiilor). Draghi a avertizat că în prezent piața financiară se așteaptă la o inflație medie anuală de 0,3% pentru următorii cinci ani și de 0,9% pentru următorii 10 ani.

În acest context, președintele BCE a reiterat importanța continuării reformelor structurale și a consolidării bugetare în regiune pentru restabilirea încrederii, aspect fundamental pentru relansarea investițiilor productive. Considerăm că aceste măsuri vor determina o ameliorare a indicatorilor macroeconomici din Zona Euro pe termen mediu, cu impact pozitiv pentru România.

Andrei RĂDULESCU

BT Research Team