BUSINESS FOCUS Creștere atenuată a produsului intern brut

BUSINESS FOCUS Creștere atenuată a produsului intern brut
Produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu un ritm anual de 3% în 2014, în atenuare de la 3,4% în 2013, ca urmare a deteriorării contribuției cererii externe nete în contextul decelerării exporturilor de la 16,2 la 6,5% an/an și accelerării importurilor, de la 4,2 la 5,2% an/an.


Contribuția cererii interne la dinamica PIB s-a ameliorat în 2014, pe fondul accelerării consumului privat (ritm estimat de 5% an/an). Consumul public a fost influențat pozitiv de campania electorală, iar ritmul de scădere a investițiilor s-a temperat (la -3,3% an/an, conform estimărilor noastre). Pe termen mediu scenariul central al Băncii Transilvania se axează pe accelerarea economiei (ritm anual de evoluție a PIB previzionat la 3,2% în 2015, 4,4% în 2016 și 3,8% în 2017). Evoluția ar urma să fie susținută de relansarea invesțiilor productive (cu impact de antrenare în economie): ritmuri anuale de 7,2% în 2015, 8,6% în 2016, 7,2% în 2017.

O serie de factori stimulează procesul de relansare a investițiilor productive, după evoluțiile nefavorabile din ultimii ani: nivelul minim istoric al costurilor de finanțare (în contextul deciziilor de relaxare a politicii monetare); ameliorarea semnificativă, după ani de ajustare, a indicatorilor din sfera stabilității macroeconomice și financiare; perspectiva accelerării investițiilor publice; nivelul record al încasărilor din export; redinamizarea consumului privat; relansarea creditării în lei; recompunerea graduală a efectului de avuție.

Prin relansarea investițiilor productive climatul din piața forței de muncă va continua să se amelioreze, cu impact pozitiv pentru consum. Rata medie anuală a șomajului s-ar putea reduce de la 6,8% în 2014, la 6,1% în 2015, 5,8% în 2016 și 5,3% în 2017. Politica de venituri a statului (majorarea salariului minim pe economie la fiecare șase luni) ar putea stimula consumul pe termen scurt. Principala componentă a PIB ar putea crește cu ritmuri medii anuale de 3,5% în 2015, 4% în 2016, 3,8% în 2017. Pentru consumul public ne așteptăm la cvasistagnare pe termen mediu, în contextul constrângerilor determinate de normele europene.

Condiționat de ameliorarea veniturilor la buget, am putea asista la o evoluție mai bună a investițiilor de capital ale statului și a consumului public, per ansamblu. În sfera cererii externe nete previzionăm ritmuri medii anuale de evoluție de 6,8% pentru exporturi, 7,6% pentru importuri, pentru perioada 2015-2017. Printre factorii de risc pentru acest scenariu central: climatului macro-financiar global/european/regional (inclusiv fluctuațiile din piețele valutare și riscurile geopolitice); deciziile de politică economică pe plan intern (îndeosebi referitoare la reformele structurale).

Prin încorporarea evoluțiilor recente ale indicatorilor macrofinanciari din SUA, Zona Euro și România, dar și a cotațiilor internaționale la țiței, am revizuit previziunile pe termen mediu pentru inflație, rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani și cursul de schimb pe plan intern. În ceea ce privește inflația (măsurată pe indicele armonizat al prețurilor de consum) ne așteptăm la o decelerare de la 1,4% an/an în 2014 la 1,3% an/an în 2015, pe fondul declinului cotațiilor internaționale la țiței. Am majorat previziunile privind dinamica inflației în 2016, de la 1,4% an/an, la 1,7% an/an, ca urmare a disipării impactului scăderii cotațiilor la țiței. Pentru 2017 previzionăm o inflație de 1,4% an/an.

În acest scenariu central inflația medie anuală se va situa sub ținta multianuală a BNR (2.5% an/an). În acest context, ne așteptăm ca BNR să continue procesul de relaxare monetară pe termen mediu, mai ales prin intermediul ratelor rezervelor minime obligatorii. Ne așteptăm ca banca centrală să reducă rata de dobândă de referință la 2% în 2015. BNR ar putea majora marginal rata de dobândă de politică monetară în 2016, la 2.5%, pe fondul accelerării economiei (prin motorul investițiilor), dar și a inflației. Ne așteptăm ca ratele de dobândă pe piața monetară să se stabilizeze în jurul minimelor istorice pe termen scurt, cu fluctuații mai ample în zilele de plată a salariilor/pensiilor publice, dar și a impozitelor și taxelor la Ministerul de Finanțe.

Pentru piața titlurilor de stat am ajustat previziunile privind evoluția ratei medii anuale de dobândă pe scadența 10 ani, prin încorporarea evoluțiilor recente, dar și a perspectivelor privind ratele reale de dobândă în SUA, Germania și România. În 2015 ne așteptăm la o rată medie anuală de dobândă la titlurile de stat la 10 ani de 3,2% (revizuire în scădere de la 3,7%). Pentru 2016 și 2017 previzionăm rate medii anuale de dobândă la titlurile de stat la 10 ani de 3,5%, respectiv 3,1%. Ne așteptăm la o creștere graduală a ratelor de dobândă la titlurile de stat la 10 ani comparativ cu nivelul actual, pe fondul perspectivelor de demarare a procesului de normalizare a politicii monetare în SUA. Pentru februarie statul a programat licitații de 5 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde prin certificate de trezorerie.

Am ajustat previziunile pentru dinamica cursului mediu anual euro/leu, prin actualizarea modelelor macroeconometrice. În acest scenariu central estimăm o scădere ușoară a cursului euro/leu: valori medii anuale de 4,42 în 2015, 4,39 în 2016 și 2017. Acest scenariu este susținut de perspectiva accelerării graduale a influxurilor de capital străin pe plan intern pe  termen mediu. Acest scenariu central are în considerare perspectiva pregătirii procesului de aderare la Zona Euro până la finalul acestui deceniu. Printre principalii factori de risc pentru acest scenariu menționăm evoluțiile macrofinanciare din SUA, Zona Euro; riscurile macrofinanciare și politice regionale (crizele din Rusia și Grecia); conduita politicii economice (inclusiv ritmul de implementare a reformelor structurale pe plan intern); posibilitatea intensificării riscurilor politice interne.

Comenteaza