Timișoara, pericolul major pentru Cluj

"Capitala" Banatului este considerată drept cel mai mare pericol dintre şapte localităţi cu care Clujul intră cel mai mult în concurenţă, potrivit unui studiu al Facultăţii de Ştiinţe Politice. După eşecul candidaturii la competiţia Capitala Europeană a Culturii (CEC), primăria cere arhitecţilor soluţii la proiectele sale: amenajarea Someşului, Dealul Cetăţuii sau Turnul Pompierilor.

Ultima cercetare a facultăţii clujene relevă că există şapte posibili competitori naţionali şi internaţionali pentru Cluj-Napoca, iar Timişoara este identificat drept cel mai mare pericol, a menţionat decanul instituţiei, Călin Hinţea.

"Am făcut acest studiu naţional să vedem şi cum stau alţii în România. Clujul poate pierde inclusiv cursa tehnologiei, corelată cu calitatea vieții. Avem şi probleme de siguranță, deoarece crescând populaţia creşte şi avuţia, iar atunci tentaţia pentru unii este mai mare. Există şi ameninţări interne, legate de corelarea politicilor municipiului cu realitatea din jurul nostru.

Calitatea vieții poate să mențină aici resursa umană, cea care asigură dezvoltarea. Trebuie să existe creșe, grădinițe, facilități sportive, dar și să te simți confortabil în comunitatea ta, aspect la care suntem deficitari, inclusiv la siguranța individului. Prezenţa universităţilor în Cluj este esențială, scoateţi din calcul cele şase universităţi de stat şi vedeţi ce mai rămâne în oraş.

Clujul stă bine la creativitate, participare, la indicatorul de asociativitate, sunt cele mai multe organizaţii nonguvernamentale active din România raportate la numărul de locuitori. Clujul este peste București şi la gradul de acceptare în societate a unor oameni diferiți, cu alte concepţii. Oraşul se poate dezvolta doar cu implicarea grupurilor de experți de aici de care trebuie să se folosească", afirmă Hinţea.

Lăsaţi Floreştiul şi Apahida să vină la Cluj

Primăria clujeană îşi propune să îmbine cele trei direcţii pe care le-a elaborat: strategia municipiului, planul de mobilitate urbană şi strategia integrată de dezvoltare urbană de la nivelul Zonei Metropolitane Cluj-Napoca (ZMCN).

"Vom fi cel mai bun oraş în privinţa calităţii vieţii, un Cluj ideal, dacă îndeplinim 60% dintre aceste strategii. Din păcate, ne-a îngrădit cadrul legislativ naţional: de exemplu ce instituţie guvernează ZMCN sau cum impozităm cu 500% proprietarii din centrul istoric care nu fac nimic cu clădirile degradate.

Angajatorii se plâng că găsesc tot mai greu resursa umană necesară şi de aceea va trebui să mărim mobilitatea, să vină forţă de muncă din Floreşti, din Apahida, localităţi unde calitatea locuirii lasă de dorit. Şi poziția geografică a municipiului este un impediment: este greu să construiești pe axa Văii Someșului.

Credem că proiectul nostru pentru CEC a fost extrem de fezabil, nu ne-a lipsit nimic - de aceea votul pentru Timişoara a fost dat abia la balotaj - deci punerea sa în practică se poate face. În fiecare an am dublat alocarea financiară pentru societatea civilă, cultură, tineret.

Centrul Cultural Transilvania are deja un proiect tehnic, creăm zone pietonale în oraş, stimulăm competiţia de idei pentru dezvoltarea culoarului Someșului, Turnul Pomperilor, Dealul Cetățuii, cu ajutorul Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism şi a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR).

Participarea organizațiilor profesionale de arhitecți este necesară pentru a fi generate noi proiecte în comunitate, nu proiecte proaste și făcute în grabă din goana după fonduri europene care au generat greșeli strategice", consideră Ovidiu Cîmpean, şeful Direcţiei comunicare, relaţii publice şi turism din Primăria Cluj-Napoca.

Între Bucharest şi Budapest

"Clujul să fie orașul cel mai important între Bucharest și Budapest. Pentru aceasta e nevoie să găsim modele de dezvoltare urbană sustenabilă, să ne îndreptăm atenţia către cartierele de blocuri, care să aibă parte de regenerare urbană, ele nu pot fi trecute cu vederea, că acolo stau oamenii.

Trebuie un pact de guvernanță, să definim niște scheme operative, în care fiecare actor din societate să dețină un rol important. Nu în ultimul rând, avem nevoie de resurse financiare, dar și reguli, pentru a realiza proiectele locale în concordanță cu legile Uniunii Europene.

Ca să fii o adevărată zonă metropolitană este necesar să existe relații între primării. De asemenea, să fie constituit un grup operativ metropolitan, forum unde actorii locali să poată face politici publice. Mobilitatea trebuie studiată la nivelul ZMCN sau interregional; din strategiile iniţiale lipsea tocmai Floreștiul.

Nici problema de mediu Pata Rât nu s-a rezolvat, este şi una socială. Constatăm şi o distanță între politic și teritoriu. Legislația română este foarte complicată, dar un oraș cu credibilitate, cultură, tineri trebuie să aibă un spirit pionieristic, să pornească de la Cluj schimbarea la nivel naţional", atrage atenţia Pietro Elisei, directorul UrbaSofia, companie de planificare urbană.

Oraşul revoltelor de pe Facebook

Preşedintele OAR, Şerban Ţigănaş, se declară încântat de felul în care Clujul influenţează periodic societatea românească. „Un lucru pozitiv este că acum Clujul a devenit un fel de capitală a protestului social. Aici s-au coagulat mișcări față de diferite situații la nivel național, ceea ce este ceva extraordinar, un factor de schimbare. E nevoie de un catalizator pentru mediul universitar pentru a produce o accelerare", crede oficialul OAR.

Specialişti de renume din țară și din străinătate au participat la evenimentul "Architecture Conference & Expo", de la Cinematograful Florin Piersic din Cluj-Napoca. Sub denumirea "Climatul urban pentru noile generații" au fost dezbătute teme legate de dezvoltarea orașelor, transportul urban, clădirile verzi sau siguranța prin arhitectură.

Au fost premiate proiectele arhitecților, organizațiilor și birourilor de arhitectură înscrise în cadrul competiției analizate de juriul format din arhitecții Charles Phu (Office for Architectural Culture), David Cash (BDP), Melissa Sterry (Bionic City), Irena Bauman (Bauman Lyons Architects), Șerban Sturdza (Prodid).

Categoriile premiate au fost proiecte pentru comunitate; proiecte de restaurare, reconversie, regenerare urbană și prezervarea patrimoniului; cel mai îndepărtat proiect de țară realizat de un arhitect român; proiecte realizate de studenți-arhitecți. Evenimentul, aflat la cea de-a IV-a ediție, a reunit 300 de arhitecți și de specialiști din domeniile conexe.

Gara, cel mai periculos loc din oraş

Cercetătorul independent Adina Moldan a realizat un studiu despre siguranţa pe care o simt clujenii în oraşul lor. "Femeile au cel mai mare grad de nesiguranţă, în general cele tinere. Clujul este considerat un oraș sigur, iar majoritatea celor intervievaţi se simt cel mai în siguranţă acasă, la serviciu, iar în oraş, în zona centrală. Cele mai multe agresiuni au loc în zonele lăturalnice și la gară chiar după ce aceasta a fost renovată, dar ea inspiră în continuare acest sentiment de nesiguranță.

Respondenţii spun că spațiul public este sigur dacă este iluminat și curat, iar supravegherea naturală vine din faptul că locuitorii îl pot monitoriza, un mod de a reduce infracționalitatea. Răspunzătoare de siguranţa cetăţenilor sunt considerate poliția și administrația locală. Şi arhitecții au un rol în privinţa spațiului public: ar putea transmite siguranță prin sisteme de iluminat și de supraveghere video. Se concretizează conceptul "Security by Design" - simțim dacă spațiul public ne aparține", constată doctorandul clujean.