Clujul, aspirator european de "creiere"

Bianca Muntean, director executiv al asocierilor ARIES Transilvania şi iTech Transilvania, observă că industria informatică a început să reconfigureze orașul ca demografie, afaceri. „Intenţia noastră este de a integra componenţii clusterelor din Transilvania în câte mai multe reţele pentru a obţine finanţare atât de la Comisia Europeană (CE), cât şi de la entităţi private.

Tocmai de aceea cea mai tare „gaşcă” din CE din domeniul tehnologiei se află în aceste zile la Cluj. Ne axăm pe firmele în căutare de capital pentru că instituţiile sau universităţile sunt angrenate în proiecte europene, pot să obţină mai uşor finanţare. 
 
Nu este nevoie să grupezi toţi informaticienii pe un anumit deal, ei pot să fie şi la Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative, şi la Tetapolis, şi în clădirile de birouri din oraş, în cadrul unui concept mai larg al Cluj Innovation City. Încercăm să ţinem aici tinerii din IT&C, să nu fie închiriaţi la americani sau la chinezi, dar şi să atragem antreprenori din alte ţări.

Nu ne axăm doar pe informaticieni, ci să îmbinăm, de exemplu, industriile creative cu tehnologia. Ceea ce ne lipseşte nouă cel mai mult este acel capital de investiţii, dar acum ne concretizăm oferta pentru ca, în momentul în care acesta va veni, să avem o bază de proiecte suficient de generoasă pentru atragerea acestora”, spune Muntean.

Nouă ţintă pentru oraş: Capitala Europeană a Inovării
 
Primarul Emil Boc şi-a pus ca ţintă obţinerea pentru Cluj a titlului de Capitală Europeană a Inovării. „Toleranță, talente și tehnologie sunt cele trei cuvinte care definesc oraşul. Clujul este casa tuturor, estul vestului. Cei peste 100.000 de studenți de aici colaborează foarte bine cu mediul economic. Sunt 16.000 oameni care lucrează în IT şi în comunicaţii. 
 
În următorii 10 ani ne-am propus să candidăm şi să câştigăm acest titlu, ţinând cont că la primele trei ediţii au câştigat Barcelona, Amsterdam şi Viena. E o competiţie de nivel european de cea mai înaltă calitate. Trebuie să muncim pentru a ajunge acolo, dar avem ingredientele, avem talentele în materie, un oraş care se concentrează pe acest domeniu şi avem un mediu de business dinamic. Este un obiectiv pe termen mediu care poate fi atins”, a declarat Boc.

Avantajul de a fi fost premier
 
Martin Curley, senior vicepresident al Mastercard, a spus, la deschiderea conferinţei „Open Innovation 2.0” că oraşul are avantajul de a fi condus de o persoană cu influenţă. „Nu sunt multe orașe în Europa care au ca primar un fost premier, tocmai de aceea Clujul are multe oportunități”.

„Strategia de a impune tehnologia ne include pe toți, sectoarele public și privat, mediul academic, societatea. Trebuie să ne punem toți strategiile împreună pentru un viitor mai bun, să facem ca această tranziţie să se întâmple, să devină realitate. Avem inovare, clustere, interacțiune între diferiți jucători, doar să avem curiozitatea și îndrăzneala să se întâmple”, a menţionat Bror Salmelin, consultant în cadrul CE – DG Connect.
 
„Clujul este un oraș vechi, dar în același timp unul al noului, al tehnologiei. Studenții noştri sunt motivați, avem cercetători tineri, ei pot ajunge la o specializare high-tech foarte mare, mai ales că studiile se fac în mai multe limbi străine. Creăm atât oameni pentru inovare, cât și un mediu propice pentru aceasta”, consideră Vasile Țopa, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca .

Evenimente interconectate
 
Conferința "Open Innovation 2.0" de la Cluj-Napoca are loc pentru prima dată în Europa de Est, între 13-14 iunie. Clujul găzduieşte o serie de evenimente interconectate: un dialog pentru inovare, un dialog cu cetățenii, gala premiilor europene pentru inovare Luminary Award și Innovation Expo, o prezentare de proiecte și produse inovative. 
 
Evenimentul reunește experți în inovare, creatori de politici publice, reprezentanți ai mediului academic, practicieni, persoane implicate în inovație și antreprenoriat. Temele de discuţie sunt politici naționale de dezvoltare, creare de ecosisteme în contextul transformării industriale, inovație deschisă prin crearea de huburi de inovare digitală, implicare cetățenească în proiecte pilot și experimente sociale la scară mare. Acesta grupează 500 de participanţi din Europa, America şi Asia.