Fiscul transferă birurile de la firmă la angajat

Fiscul transferă birurile de la firmă la angajat
România ar deveni singurul stat membru al Uniunii Europene care lasă plata contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi de sănătate (CASS) exclusiv în sarcina angajatului, arată o analiză a companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC).

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a comunicat că, de la 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25 la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16 la 10%. 
 
„România ar deveni astfel singura ţară din Uniunea Europeană care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt stat membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora, susținerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem (elevi, studenti, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuției)”, a declarat Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România. 
 
În medie, la nivel european, contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor. Potrivit calculelor PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,5%, pe când media contribuțiilor angajaților este de doar 13,3%.

„Iată deci că executivul doreşte să crească nivelul contribuției angajaților în România la aproape de trei ori media europeană şi să elimine contribuția angajatorului. Pentru ca angajații sa nu fie afectați de aceasta creștere a poverii fiscale in sarcina lor, angajatorul ar trebui sa le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de guvern, cu 22,75%".
 
Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind înţelegeri private, iar statul nu poate impune modificarea acestora fără acordul părţilor.  
 
„Poate că cei mai mulți dintre angajatori vor înțelege să acopere acest cost suplimentar care va reveni angajaților, prin creșterea salariilor, însă nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile. Pot apărea situații în care angajații vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22%. Pe de altă parte, aceste efecte vor fi parțial contrabalansate de reducerea impozitului pe venit, de la 16 la 10%”, adăugă Mitroi.

Finanţele: "se are în vedere reducerea impozitului pe venit"
 
„Programul de guvernare 2017/2020 conține un pachet de măsuri ce vizează contribuțiile sociale obligatorii, care urmează a se implementa începând cu 1 ianuarie 2018. Nivelul contribuțiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25%, de la 39,25 la 35%.

Cu aceeași dată de 1 ianuarie 2018 se are în vedere și reducerea cotei impozitului pe venit de la 16 la 10%. Aceste contribuții vor fi datorate de către angajat, însă obligația stabilirii, reținerii și plății acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului. 
 
Sumele reprezentând CAS și CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creșterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei și implicit o pensie mai mare.

Măsurile nu vor implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator. Totodată, având în vedere și scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat”, consideră conducerea MFP.

Comenteaza