Expropriaţii de pe Autostradă şi-au dat banii pe case şi maşini

Cei mai mulţi dintre sătenii care au primit bani pe terenurile luate de stat pentru construirea Autostrăzii Transilvania (A3) au preferat să consume banii în loc să îi investească. Puţine dintre cele câteva sute de planuri de afaceri iniţiate în aceste comune au avut un deznodământ favorabil.

Sere de legume, creştere şi comercializare de păstrăvi, pensiune agroturistică, producerea de prăjituri de casă şi produse de patiserie sunt câteva dintre planurile de afaceri făcute de sătenii din judeţele Cluj şi Sălaj. Programul, închis oficial ieri, a fost finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, fiind instruite 117 persoane din mediul rural. Acestea au învăţat să facă planuri proprii de afaceri, să dezvolte şi să consolideze o afacere şi să acceseze bani europeni. Programul a avut un buget de 410.600 de lei, fiind implementat în patru comune de pe aliniamentul autostrăzii. Doi beneficiari au devenit persoane fizice autorizate (PFA). Dulgherul Arnold Deak, din Nuşfalău, vrea să dezvolte afacerea de familie prin cumpărare de hală şi de echipament performant. Şi-a calculat investiţia la 58.500 de euro, dar încă nu a găsit finanţare.

Clujeanul Silviu Tuşa organizează cursuri de dans popular şi de societate, iar Daniela Olariu, din Zimbor, deţine o fermă de vaci. "De la curs am obţinut informaţii care ne-ar ajuta să ne dezvoltăm mai uşor, să valorificăm altfel unele produse. Vrem să facem o linie de ambalare. Programul ne-a ajutat să ne lămurim exact în ce ar consta un plan de afaceri, ce sume sunt necesare, dacă merită să continuăm sau să ne oprim", a spus Olariu. Primarul comunei clujene Mihai Viteazul, Ioan Zeng, spune că aceasta s-a dezvoltat foarte mult în ultimii doi ani, după deschiderea magistralei. "Acum avem 170 de societăţi; până să se deschidă autostrada, nu ne băga nimeni în seamă", ne-a relatat Zeng. El a exemplificat cu depozitul logistic Kaufland, deschis în vecinătatea autostrăzii.

Este al doilea program de instruire financiară pe care îl derulează Danis pentru comunele din zona autostrăzii. Primul, de 30.000 de euro, a fost derulat în 2008 şi implementat în comunele Gilău, Petreştii de Jos, Luna de Sus. Au fost instruiţi, cu banii constructorului A3, Bechtel, zeci de clujeni. Câţiva dintre participanţi au luat credite de la bancă şi au demarat afaceri. Creşterea animalelor, agroturism, ateliere de tâmplărie, sere de flori sunt domenii în care au demarat afaceri sătenii din Gilău şi Petreştii de Jos. Mihaela Morovan, din Petreşti, a demarat cu familia o afacere de închiriere a ATV-urilor pentru turiştii din Cheile Turzii, dar din economiile personale. În proiectul de la Luna de Sus au fost 22 de beneficiari, dintre care şase au finalizat planuri de afaceri.

Totuşi, majoritatea celor care au primit fonduri de pe urma exproprierilor, acordate de către Compania Naţională de Autostrăzi, le-au folosit ca să-şi cumpere maşini sau ca să-şi modernizeze casele, conform reprezentanţilor Danis. Bechtel a sponsorizat un proiect-pilot, prin care expropriaţii din comuna Floreşti au învăţat să îşi investească banii, ei fiind interesaţi de agroturism, instalaţii, ateliere de mobilă sau croitorie. "Noi luăm personal numeros din zonele prin care trece autostrada, iar când vom termina, este bine ca acest personal să fie absorbit în investiţii locale", a motivat conducerea Bechtel. Iniţiatorii programelor consideră că acestea pot fi implementate şi în alte zone unde se fac exproprieri, pe traseul centurilor de ocolire sau unde se realizează investiţii majore, precum fabrica Nokia din Jucu.

Marile companii, pe fază

În apropierea nodului de intrare de la Gilău, EVW Holding a cumpărat 16.000 mp pe care a ridicat un showroom şi service pentru autocamioane, iar Glue Chim a solicitat autorizaţie de mediu pentru producerea polimerilor. Între Turda şi Câmpia Turzii, celălalt capăt, se întinde parcul industrial REIF şi a apărut centrul Kaufland, de 150 de milioane de euro. Grupul suedez Scania şi-a cumpărat terenuri pe 21.000 mp în zona A3, la Luncani, unde a investit 3 milioane de euro în centrul său regional.