Foto "Un loc unde să-ţi tragi sufletul" cu acoperiş de paie, la nici 100 km de Cluj-Napoca

La nici 100 de km de oraşul Cluj-Napoca se află Casa Catrinei, o bijuterie turistică cu acoperiş de paie şi confort de secol XXI, chiar în mijlocul naturii. 

Situată într-un mic sat din Sălaj, Văleni, Casa Catrinei este o agropensiune, după modelul caselor tradiţionale cu acoperiş de paie ce au existat în zonă, dar cu tot confortul secolului XXI.

Se află într-o zonă colinară a judeţului Sălaj şi poate fi punctul pentru drumeţii mai lungi sau mai scurte în pădurile şi pe dealurile din împrejurimi, la cules de ciuperci, fructe de pădure şi trufe, scrie portalsm.ro.

Pensiunea Casa Catrinei are cinci camere, fiecare cu baie proprie, cu o capacitate de cazare de 10 – 12 persoane, o bucătărie complet utilată, o sală de mese şi săli pentru activităţi. O curte generoasă cu un mic iaz, prin faţa propetăţii curge un fir de apă, iar în spate Casa este străjuită de o pădure de fagi. E locul ideal de relaxare după stresul cotidian, locul unde poţi să asculţi cum îţi picură linişte în suflet.

„Într-o lume dominată de stres şi agitaţie, îţi punem la dispoziţie un loc în care să te retragi şi să te bucuri de frumuseţile rurale, să te relaxezi într-o căsuţă cu acoperiş de paie, cu tot confortul necesar pentru a te simţi bine. E un loc unde să-ţi tragi sufletul, în care să găseşti tihna şi timpul pentru a te reîncărca cu o frumuseţe simplă şi autentică”, este mesajul proprietarilor.

În zonă pot fi vizitate numeroase obiective turistice precum:

– rezervaţia naturală “Grădina Zmeilor” (20 kilometri, 25 de minute cu maşina) – arie protejată ce se întinde pe o suprafață de 3 hectare; arealul „Grădina Zmeilor” cuprinde un ansamblu neregulat de stânci (Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Moșu, Călugării, Căpitanul, Acul Cleopatrei, Soldații, Eva, Dorobanțul, Degețelul, Sfinxul), cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”; formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatură), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului;

– Grădina Botanică Jibou (21,5 kilometri,30 de minute cu maşina)  – grădina ocupă spațiul parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi şi este organizată pe sectoare; fiecare sector grupează plantele dintr-un anumit punct de vedere, un complex de sere colecţionare, de microproducţie şi cercetare, un sector ornamental, un complex de acvarii, un parc zoo şi o frumoasă şi modernă grădină japoneză:

– aria naturală “Gresiile de la Cliţ” (20 kilometri, 25 de minute cu maşina) – din punct de vedere geologic dealul „Stanii Clițului” prezintă un perete stâncos (stane), constituit din roci sedimentare alcătuite din gresii (atribuite perioadei geologice a oligocenului superior), cu intercalații de argile roșii și inserții de cărbune brun; aria naturală reprezintă un abrupt stâncos (acoperit în partea superioară cu vegetație de arbori și arbusti) ce adăpostește pe culme o populație importantă de plante cu flori din specia Calluna vulgaris, cunoscută sub denumirea populară de iarbă neagră (specie vegetală protejată);

– Castrul roman de la Porolissum (37 kilometri, 45 de minute cu maşina) – unul dintre cele mai bine conservate situri arheologice din România, datorită mărimii și modului de păstrare; a fost construit de către romani ca centru militar de graniță, cu rol de apărare a trecerii principale dintre Carpați și Dacia Porolissensis; Porolissum a fost un oraș roman din Dacia; stabilit ca tabără militară în anul 106 d.C., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian, orașul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerțului cu băștinașii daci, și a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în 124 d.C.;

– Casa morarului din Răstoci (33 kilometri, 40 minute cu maşina) – singura casă cu acoperiş de paie declarată ca monument istoric; are o vechime de peste 150 de ani şi a fost, inițial, casa unui morar ce avea moară de cereale pe râul Someş.