Americanii îi cheamă pe clujeni în Silicon Valley

Cum îţi faci rost de viză, cum eviţi taxele excesive, cum îţi alegi colaboratorii sau partenerii acolo, dar şi cum să te fereşti de şarlatani au fost principalele sfaturi pe care oficialii americani le-au acordat, prin prezenţă fizică sau virtuală, oamenilor de afaceri clujeni.

„Acţionaţi în stil american şi nu ca nişte străini veniţi să faceţi afaceri aici, altfel nu veţi avea succes în SUA! Veţi plăti taxe, veţi pierde din profit, dar veţi avea o piaţă mare de vânzare", au subliniat specialiştii americani. „15.000 de dolari sunt suficienţi pentru a începe o afacere în industria informatică în SUA", a fost de părere Ian Gilbert, specialist în imigraţie şi naturalizare. „Toată lumea vrea să ajungă la Silicon Valley, o Mecca a industriei informatice, dar sunt şi alte variante", a fost de părere Brian Jardine, moderatorul întâlnirii. Oficialii şi antreprenorii au subliniat faptul că există coduri diferite de construcţie în SUA. „Un cod de construcţie e în California, altul în New York, şi altul în Texas", au relevat aceştia. Charles Chongo, managing director al The Charles Bridge Associates, atrage atenţia asupra diferenţelor între antreprenorii care îşi plătesc singuri taxele către stat şi cei care au angajaţi, precum şi despre deosebire între sistemul american de taxare şi cel românesc. „Statul New York este ceva mai agresiv din acest punct de vedere decât Delaware, pe care mulţi îl consideră un off-shore, deşi nu este chiar aşa", a menţionat Chongo.

„Primul pas pe care al trebui să îl faci dacă vrei să intri pe piaţa americană este de a întreprinde propria ta cercetare, de a testa piaţa pentru o perioadă. Cel mai bine este să îţi găseşti un partener care să te îndrume. Nu e indicat să înfiinţezi o subsidiară, ci mai degrabă o companie, altfel vei avea dureri de cap cu taxele, cu legislaţia", a spus Dănuţ Botea, reprezentant al companiei de consultanţă Integrated Business Services. Ramona Bejan, expert în managementul activelor, a dat sugestii în legătură cu finanţarea afacerii. „Oficiul pentru întreprinderi mici şi mijlocii din SUA vă poate da sfaturi bune. Băncile sunt mai reticente în a acorda credite întreprinzătorilor, mai mult cele specializate în acest gen de investiţii o fac. Se poate lucra şi cu incubatoarele de afaceri, pentru diverse stadii de dezvoltare. Există şi soluţia crowdfunding, din acest an", a menţionat Bejan. Crowdfunding-ul are în spate o platformă digitală de fundraising, prin care întreprinzătorii pun la bătaie un proiect şi oricine poate contribui cu o donaţie care să îl ducă la realizare.

Specialiştii americani au atras atenţia asupra pericolelor care îi pot pândi pe antreprenorii români. „Atenţie la ce parteneri vă alegaţi, la avocaţi, la contabili! Am văzut mulţi indivizi sosiţi din afara SUA veniţi să investească acolo şi care au păţit-o. Sunt multe raporturi legate de fraude şi au fost mulţi oameni ruinaţi în America!", a spus Gilbert. El a menţionat că există posibilitatea ca antreprenorii să primească mai repede viză dacă demonstrează că investesc minimum 500.000 de dolari sau dacă angajează cel puţin cinci persoane. „Administraţia americană este îngrijorată şi preocupată de atragerea de investitori spre SUA", a relatat Gilbert.

GO USA! Roadshow este o întrunire de business care oferă antreprenorilor români informaţii cu privire la dezvoltarea unei afaceri pe teritoriul SUA. Camera de Comerţ Româno-Americană susţine prezentări în Bucureşti, Cluj şi Timişoara în perioada 5-9 noiembrie, tema fiind "Este America deschisă pentru afaceri? Cum depăţim obstacolele antreprenoriatului american". Evenimentul local, organizat în colaborare cu Cluj Hub, a fost găzduit de Inspire Center. Acesta e destinat start-up-urilor româneşti, afacerilor şi antreprenorilor din sectorul IT, dezbate oportunităţile de a porni o afacere în SUA şi oferă participanţilor ocazia de a cunoaşte alţi antreprenori care au trecut prin aceste etape. Evenimentul reuneşte antreprenori, demnitari guvernamentali, oameni de afaceri români şi americani şi se concentrează asupra unor subiecte precum creşterea de capital, viză, strategii, taxe, formule de business, antreprenoriat IT, proprietate intelectuală, contracte.