Şeful statului a propus Băncii Europene de Investiţii (BEI) să finanţeze trei proiecte importante din România: canalul Siret-Bărăgan, canalul Bucureşti-Dunăre şi hidrocentrala Tarniţa, iar premierul, linia de metrou Universitate - Drumul Taberei şi autostrada Comarnic Braşov. BEI va împrumuta ţara noastră în acest an aproape un miliard de euro.
Preşedintele BEI, Werner Hoyer, l-a informat pe Băsescu, în cadrul întrevederii din această săptămână, cu privire la domeniile prioritare ale instituţiei de credit în România: energia şi întreprinderile mici şi mijlocii. Şeful statului a vorbit despre contribuţia importantă pe care BEI, în calitatea sa de bancă a Uniunii Europene, o poate avea la creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin implicarea acesteia în acordarea de asistenţă tehnică. Acesta a propus, în condiţiile constrângerilor bugetului de stat pe 2013, trei proiecte pe care le consideră esenţiale pentru dezvoltarea pe termen lung: canalul Siret - Bărăgan, canalul Bucureşti - Dunăre şi hidrocentrala Tarniţa. El a discutat cu specialiştii BEI posibilitatea de a analiza modalităţile prin care aceasta se poate implica în finalizarea proiectelor.
La întâlnirea cu preşedintele BEI, premierul Victor Ponta a menţionat două proiecte pentru care România ar avea nevoie de finanţare: magistrala V de metrou din capitală, Universitate - Drumul Taberei, şi autostrada Comarnic - Braşov. „Am cerut sprijinul - şi avem asistenţa domniilor lor - pentru îmbunătăţirea legislaţiei privind parteneriatele public-private şi contractele de concesiune pentru lucrări de infrastructură, pe care le-am demarat deja ca proceduri; am vorbit foarte mult despre Comarnic-Braşov, despre acele proiecte pe care le avem în derulare. Creditele de la BEI sunt cele mai ieftine şi cele mai serioase investiţii în infrastructura românească. Am discutat şi despre sprijinul pentru o legislaţie care să permită atragerea de bani privaţi în dezvoltarea atât de necesară României", a spus Ponta. Fiecare dintre aceste proiecte se cifrează la circa 1,2 miliarde de lei.
Hoyer a precizat că menirea BEI va fi asigurarea cofinanţării proiectelor mai greu de sprijinit. „România este atât de interesantă pentru noi deoarece cota legată de România din activitatea noastră este mai mare decât cea a României în capital, şi acest lucru are la bază un motiv bine întemeiat: sunt nevoi de investiţii în România care necesită, aşa cum a afirmat premierul român, scadenţe lungi şi rate scăzute ale dobânzilor. În acest an se va decide volumul pe care îl vom angaja în această ţară. Premierul a vorbit despre un număr important de proiecte în care vom fi foarte interesaţi. Nu ne gândim la un plafon în acest an, nu ştim decât că suntem pregătiţi să facem considerabil mai mult decât s-a făcut anul trecut, ceea ce a fost destul de mult. Fără a fi foarte ambiţioşi, cred că putem vorbi de un interval între 700 şi 900 milioane de euro ca potenţial de finanţare pentru acest an, dublu faţă de anii precedenţi", a specificat preşedintele BEI.
Celor două investiţii majore ale Ardealului, Autostrada Braşov-Borş şi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, le lipseşte finanţarea necesară pentru concretizarea lor, au recunoscut miniştrii Dan Şova şi Varujan Vosganian. Premierul i-a cerut lui Şova să-i prezinte un dosar incluzând costurile proiectelor, termenele de realizare, garanţiile ce trebuie acoperite de stat. Hidrocentrala este gândită spre a fi realizată în parteneriat public privat. Cu toate că investiţia iniţială la Tarniţa a fost estimată iniţial la 1,4-1,6 miliarde de euro, costurile totale pot ajunge până la 2,5 miliarde, a avertizat Remus Borza, de la Euro Insol, administrator judiciar al beneficiarului Hidroelectrica, aflat acum în insolvenţă.
Investiţia include 200 km de linie electrică dublă de 400 kV, care să ducă energia până la staţia modernizată de la Mintia, reţea evaluată la 135 de milioane de euro. Lacul artificial de acumulare, de 10 milioane mc, este prevăzut pe dealul din Lăpuşteşti. La cădere, apa produce energie, iar la pompare, în sens invers, consumă surplusul de energie produsă de turbinele eoliene ce sunt amenajate în România, pentru echilibrarea sistemul naţional. Hidrocentrala proiectată are o capacitate de 1.000 MW: patru hidroagregate turbină-pompă de câte 250 MW.
