Bucureştiul izolează Clujul. S-au terminat banii pentru megaproiecte

Celor două investiţii majore ale Ardealului, Autostrada Braşov-Borş (A3) şi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, le lipseşte finanţarea necesară pentru concretizarea lor. Au recunoscut-o în premieră doi miniştri: Varujan Vosganian şi Dan Şova. Investiţia în aceste două obiective poate ajunge la 5 miliarde de euro.

„Autostrada Transilvania este obiectivul nr. 1 pentru această zonă a ţării, ar fi o mare greşeală ca executivul să îl abandoneze. Noi am avut o delegaţie din Austria care a venit prin Slovenia, prin Ungaria, dar n-a avut atâtea probleme ca în România. Nu cred că o concesionare a A3 va rezolva problema; ar însemna să introducem taxe şi nu ar mai circula nimeni pe ea. Avem deschisă linia de creditare de la Fondul Monetar Internaţional şi o putem folosi pentru finanţare. Debutul de an e bun pentru Cluj, şi-a inaugurat centrul E.ON, a venit De'Longhi, va începe lucrul şi Bosch, ambasadorii Germaniei şi Franţei, care au fost la Cluj, ne-au spus că investitorii se orientează anul acesta către Europa de Est", a menţionat Elisabeta Dumitrescu, director general al Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj.

„Ar fi foarte bine să se reia lucrul pe A3, însă, dacă Bechtel lucrează în Bihor, nu ne ajută, pentru că nu şomerii clujeni de la compania de construcţii vor merge acolo, ci doar cei din acel judeţ. Sunt 500 de persoane concediate de la Bechtel pe care încercăm să le redirecţionăm către alte locuri de muncă sau spre alte domenii, prin reorientare profesională. Există mulţi disponibilizaţi din acest sector ale căror dosare trebuie să le procesăm, de aceea îi programăm în zile diferite", relatează Daniel Don, director al Agenţiei Judeţene pentru Ocupare a Forţei de Muncă. "Bugetăm datorii de 46 milioane euro pentru Bechtel. A3 nu poate fi finalizată din resurse bugetare. Este mult prea scumpă, singura soluţie pe care o avem este cu parteneri externi pentru a o face în parteneriat public-privat (PPP) sau în concesiune, altă soluţie nu există. Dacă cineva poate găsi finanţare pentru concesiunea acestei autostrăzi, există deschidere totală. Ea va fi dată în concesiune sau în PPP. Din datele bugetare pe cale le avem, va fi dificil", a declarat Dan Şova, ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură.

În mod normal, toate tronsoanele A3 ar trebui să fie terminate în acest an, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Cel mai scump este Mihăieşti - Suplacu de Barcău, de 488 de milioane de euro. Primele lucrări au debutat acum 10 ani. Bechtel apare la CNADNR drept constructor al tuturor tronsoanelor, Egis este consultant la tronsoane şi la secţiunea Suplacu de Barcău - Borş, iar proiectanţi sunt Bechtel şi Iptana Search Corporation pentru şapte tronsoane, respectiv Poyry pentru Braşov - Făgăraş. Un singur tronson, Făgăraş - Sighişoara, nu are proiectant.

Tronsonul aflat în exploatare este cel care ocoleşte municipiul Cluj-Napoca. În 2011 a fost aprobat, printr-o hotărâre de guvern, al doilea acord de modificare a contractului încheiat cu Bechtel. Iniţial, proiectul presupunea o investiţie de 2,5 miliarde de euro, însă după ce costurile au fost estimate ulterior la 7 miliarde de euro, guvernul a decis renegocierea contractului. „Numai secţiunile 2B şi 3C vor fi finalizate de către Bechtel în baza contractului", conform CNADNR. Proiectul A3 reprezintă o magistrală cu patru benzi, de 415 km, cu două benzi pe sens, 300 de poduri, pasaje şi viaducte, 73 de pasaje şi 19 noduri rutiere. Traseul deserveşte oraşele Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, Oradea.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat că statul nu dispune de fonduri pentru investiţiile la Tarniţa. "În buget nu au mai fost alocate sume de la stat pentru electrificarea satelor, sumele vor cădea în responsabilitatea distribuitorilor. Nu avem fonduri pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi nici pentru Tarniţa", a afirmat Vosganian. Ulterior, premierul Victor Ponta a declarat că autostrăzile Bucureşti-Braşov şi Piteşti-Craiova, reactoarele 3 şi 4, centrala Tarniţa-Lăpuşteşti, podul Măcin şi canalul Siret-Bărăgan au fost incluse pe lista proiectelor de investiţii prioritare. Toate proiectele sunt gândite spre a fi realizate în PPP. Premierul i-a cerut lui Şova să-i prezinte în februarie un dosar incluzând costurile proiectelor, termenele de realizare, garanţiile ce trebuie acoperite de stat.

„După câte ştiu eu, ministrului Şova i s-a dat termen de doi ani să găsescă investitori pentru proiectele majore ale ţării, între care şi cel de la Tarniţa", spune Mircia Giurgiu, consilier al ministrului pentru Dialog Social. „Ieşirea din criză a României se va face prin proiecte mari. Acest proiect este vital pentru zona Ardealului pentru că scoate 6-7 judeţe din şomaj şi implică mii de oameni. Este clar că statul n-a avut bani şi nici nu va avea pentru centrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Aceasta nu înseamnă că nu există investitori interesaţi, inclusiv din China, numai eu ştiu câţiva. Soluţia este PPP, iar statul poate să deţină 20-30% din acţiuni, poate să vină cu terenul, cu apa. Proiectul este necesar pentru echilibrarea sistemului energetic al României, pentru că nu e totuna dacă ai sau nu 1.000 MW", susţine Ştefan Gadola, acţionar al grupului EnergoBit.

Cu toate că investiţia iniţială la Tarniţa a fost estimată iniţial la 1,4-1,6 miliarde de euro, costurile totale pot ajunge până la 2,5 miliarde, a avertizat Remus Borza, de la Euro Insol, administrator judiciar al beneficiarului Hidroelectrica. Întregul proces de avizare a investiţiei a trebuit reluat la Agenţia de Mediu Cluj, după ce vechile avize au expirat acum patru ani. Investiţia include şi 200 km de linie electrică dublă de 400 kV, care să ducă energia până la staţia modernizată de la Mintia, reţea evaluată la 135 de milioane de euro. Hidroelectrica şi-a solicitat intrarea în insolvenţă în vara anului trecut, când avea datorii de 3,6 miliarde de lei.

La masa credală (gruparea organizată a creditorilor) băncile aveau o pondere de 69%. Printre acestea figurau BRD (12,14%), Citibank (7,8%), BCR (7,8%), ING (7,8%), RBS (3,6%), Banca Transilvania (3%). Investiţia comunicată iniţial era de 1,6 miliarde de euro, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi conexiunea la sistemul naţional. Lacul artificial de acumulare, de 10 milioane mc, este prevăzut pe dealul din Lăpuşteşti. La cădere, apa produce energie, iar la pompare, în sens invers, consumă surplusul de energie produsă de turbinele eoliene ce sunt amenajate în România, pentru echilibrarea sistemul naţional. Hidrocentrala proiectată are o capacitate de 1.000 MW: patru hidroagregate turbină-pompă de câte 250 MW.

100.000 km de autostradă în China
Chinezii au ajuns să aibă mai mulţi kilometri de autostradă decât toată Europa la un loc, conform Capital. În decembrie 2012, China deţinea 91.157 km de autostradă, iar din acest an va depăşi nivelul reţelei existente pe tot continentul european, inclusiv Turcia. Aici sunt cuprinse şi autostrăzile intraurbane.