Businessmenii Clujului i-au desfiinţat pe parlamentari

Oamenii de afaceri au sfătuit comisia de buget a Parlamentului României să îşi dea demisia în bloc dacă nu e în stare să soluţioneze problemele stringente ale mediului economic.

Plecaţi acasă! Acesta este mesajul oamenilor de business din Cluj pentru cei puşi să gestioneze banii publici - din parlament sau din guvern - în cazul în care nu reuşesc să gestioneze marile provocări cu care se confruntă ţara.

„Domnilor, sunteţi reprezentanţi ai poporului cu puterea cea mai mare, nu hamul guvernului, altfel nu aveţi ce să căutaţi pe acolo! Puteţi să schimbaţi guvernul şi la trei luni, nu veţi genera instabilitate în ţară, ci sănătate", a remarcat Emil Culda, vicepreşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România. El susţine că prin noul Cod Fiscal (CF) statul îşi permite să abuzeze. „La noi este un abuz perpetuu, statul trebuie să fie un reglementator, nu un şmecher care parcă s-ar adresa unui mediu de potenţiali infractori. Contribuabilul trebuie să fie pe aceeaşi poziţie cu statul, el nu este un bandit.

În Marea Britanie există o relaţie deschisă între cele două părţi şi de aceea procentul de încasări este mult mai bun decât al nostru. Sunt articole din acest cod care generează cele mai multe litigii, cereţi-le Ministerului Justiţiei (MJ), pe acelea trebuie să lucraţi cu prioritate", a subliniat Culda. Acesta a cerut modificarea de urgenţă a CF, o mai mare transparenţă din partea guvernului şi reglementarea pieţei financiare. „Bugetul României ar trebui să fie nu de două pagini, cum ne este prezentat, ci de zeci de mii de pagini publice, de la Serviciul Român de Informaţii la primăria din Ciorogârla, să se ştie ce se întâmplă cu banii publici", susţine economistul.

„De ce acceptaţi să votaţi în haită atunci când vă dictează partidul? Am ajuns la disperare de când conduceţi ţara, indiferent de cine a fost la putere! De ce nu a redus Banca Naţională dobânda de referinţă în 2008, când băncile străine nu mai dădeau credite? Nici nu vor da, pentru că ele vizează doar profitul, şi eu aş proceda tot aşa dacă aş avea capital străin, pentru că România nu are nicio viziune. Boc a desfiinţat sute de mii de firme pentru că i-a fost frică să nu se ducă profiturile în altă parte. Poate vreţi ca ăia din stradă să vă arunce ca irlandezii sau islandezii la lada de gunoi? Trebuie să ieşiţi din stilul acesta de discuţii, adică să vă contraţi în direct şi apoi să vă pupaţi pe la spate!", a avertizat Iosif Pop, preşedintele grupului Imofinance.

Acesta afirmă că statul trebuie să se restructureze. „316.000 de angajaţi de la stat vor pleca, din cei 2,4 milioane. Nu e posibil ca statul centralizat comunist să poată gestiona 22 de milioane de români cu 800.000 de angajaţi, iar în cel capitalist 2,4 milioane să administreze o Românie cu doar 18 milioane de locuitori. Când aduceţi ţara pe excedent, că ne-am împrumutat cu 20 de miliarde de euro? De ce nu faceţi profitabile firmele de stat şi acceptaţi manageri care dau găuri? De ce 6 din cele 10 companii mari de stat sunt pe lista marilor datornici la buget, iar pe un amărât cu un angajat îl calcă toate instituţiile statului?", a menţionat fostul preşedinte al Băncii Transilvania.

Proprietarul grupului IT Brinel, Marcel Borodi, se află în impas într-un program cu MJ, care nu i-a achitat banii cuveniţi pentru sistemul informatic implementat. „Suntem într-un proiect cu Banca Mondială, ministerul foloseşte deja sistemul, dar nu recepţionează lucrările fiindcă nu mai are resurse financiare alocate pentru acest an de la buget. Noi ne-am plătit între timp toate taxele, dar acum nici banca nu mai vrea să finanţeze. Deja ne e teamă şi nouă să mai facem un contract atât de mare, dacă nu avem un partener serios. Dacă i-am da în judecată şi am câştiga procesul peste cinci ani nu ne-ar ajuta foarte mult", a concluzionat Borodi.

Adrian Coroian, preşedintele Ligii Întreprinzătorului Român, a atenţionat că unele legi sunt făcute intenţionat ca să fie interpretabile, mai ales sub sintagma „de regulă". „Astfel puteţi să faceţi ce vreţi", le-a reproşat omul de afaceri clujean.

„Nu vine în fiecare zi la Cluj această comisie. Nu suntem atât de negri pe cât cred unii. Şi nici hoţi. Poate altădată va fi un mai mare interes din partea mediului de afaceri. Vrem să facem din Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) un centru de excelenţă şi de cercetare pentru mediul economic, iar de aici să înceapă un program rezultat din ideile din mediul academic şi de afaceri care să poată fi transpuse şi în legislaţie", a subliniat deputatul Aurelia Cristea, organizatoarea manifestării.

La sesiunea demonstrativă a comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Parlamentului României, desfăşurată la FSEGA, au participat oameni de afaceri, şefi de instituţii, politicieni, reprezentanţi ai mediului academic. Din partea Ministerului Finanţelor Publice (MFP) au fost prezenţi secretarul de stat Dan Manolescu şi Mihai Costin, şeful regionalei de finanţe, iar din partea administraţiei locale, prefectul Gheorghe Vuşcan. Şedinţa a fost organizată în scopul cunoaşterii de către studenţi a modului de desfăşurare a activităţii unei comisii parlamentare de specialitate. Aceasta a fost urmată de o reuniune comună cu reprezentanţii mediului academic şi economic clujean.

Colectarea rămâne la stat

Manolescu a recunoscut că MFP nu e pregătit să transfere unei companii private colectarea sumelor la buget. „Această externalizare este o reformă prea mare. În Cei din Marea Britanie au o istorie de 400 de ani înaintea noastră; sunt falii mari între Vestul şi Estul Europei", a menţionat secretarul de stat. El a spus că informatizarea MFP va reduce din plimbarea contribuabililor de la o instituţie la alta şi că guvernul lucrează la reducerea taxării pe muncă, pentru ca angajaţii să rămână cu mai mulţi bani în buzunar. 1 milion de salarii din România se află sub nivelul minim pe ţară, impozitarea fiind considerată restrictivă pentru angajatori.

19 propuneri de la Cluj

Auditorii clujeni de la MDM Financial Group au înaintat MFP un set de 19 sugestii referitoare la fiscalitate. Printre acestea se numără constituirea unei baze de date unice la nivelul statului asupra plăţilor pe care le fac persoanele fizice şi juridice; externalizarea serviciului de colectare la buget unei entităţi private sau băncilor de stat CEC ori Eximbank; reducerea numărului de declaraţii fiscale (267 în prezent), scutiri de impozitul pe profit pentru sport, cultură, cercetare; majorarea plafonul de deductibilitate la alimentele perisabile, introducerea timbrului fiscal pe pâine; prevederi dedicate gestionării fondurilor europene în CF; stimularea conformării fiscale.