Cazul ROBOR se amplifică. BNR cere clarificări după sancțiunile aplicate băncilor: „Deciziile pot avea implicații serioase asupra stabilității financiare”

BNR cere explicații după amenzile din cazul ROBOR: „Deciziile Consiliului Concurenței pot avea implicații serioase asupra stabilității financiare”. 

Banca Națională a României solicită Consiliului Concurenței să ofere explicații suplimentare privind decizia de sancționare a unor bănci participante la procesul de stabilire a indicelui ROBOR, avertizând că lipsa unor clarificări poate genera „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuzații nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”.

Într-un punct de vedere semnat de purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, instituția subliniază că investigația Consiliului Concurenței „nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare”. De altfel, comunicatul autorității de concurență precizează că „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”.

BNR consideră însă că anumite aspecte ale deciziei trebuie explicate mai detaliat pentru a evita interpretările eronate din spațiul public. Instituția amintește că președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a afirmat că eventuala diferență identificată în cazul ROBOR este reprezentată de „fracțiuni de procent” față de un nivel considerat corect.

Potrivit BNR, această precizare contrastează cu unele interpretări publice și inițiative legislative care susțin că ROBOR ar fi fost majorat artificial cu mai multe procente. Banca centrală reiterează că majorarea indicelui de la 1,25% la 8,1% în perioada 2021-2023 a fost determinată de contextul inflaționist global și de creșterea ratelor dobânzilor la nivel internațional și regional.

În document sunt formulate trei întrebări principale adresate Consiliului Concurenței.

Prima vizează relația dintre normele pieței monetare și legislația concurenței. BNR arată că, dacă regulamentele și procedurile de fixing au fost respectate și sunt considerate corecte, atunci trebuie explicat „care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat și dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele și regulamentele în funcțiune”.

A doua clarificare solicitată privește argumentele referitoare la schimbul de informații dintre bănci. BNR observă că, deși Consiliul Concurenței a precizat că „nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR”, instituția invocă totodată „schimb de informații confidențiale și strategice” și o „transparență prea mare” a tranzacțiilor. Potrivit BNR, este necesară explicarea modului în care aceste elemente au fost considerate anticoncurențiale.

A treia întrebare se referă la metodologia prin care Consiliul Concurenței a apreciat existența unor diferențe de „fracțiuni de procent” în nivelul ROBOR. BNR solicită explicații privind modul de calcul al nivelului considerat corect și ridică problema dacă aceeași logică s-ar putea aplica și perioadelor în care ROBOR a scăzut semnificativ.

„Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire a ROBOR (și a cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții. De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale - care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) - așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, ”băncile au sărit calul în privința ROBOR”. Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!

Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse - după cum va fi cazul - ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, precizează BNR. 

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci 

În total, Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru "încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR".

Amenzile au fost aplicate astfel:

• Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
• BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
• Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
• Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
• Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
• Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
• CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
• UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
• Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

Consiliul Concurenței a anunțat că, în urma investigației, "autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing".

CITEȘTE ȘI Investigația ROBOR / BT a decis să își apere reputația în instanță: "Ne reafirmăm nevinovăția, decizia nu are nicio fundamentare"