Cea mai frecventă hoţie economică la Cluj

Fenomenul evaziunii fiscale este departe de a fi redus, iar tentaţia săvârşirii infracţiunilor economice este tot mai mare pe fondul crizei financiare în care se află multe societăţi comerciale. Potrivit unor surse autorizate, Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj a făcut anul trecut 61 de sesizări penale la parchetele din judeţ în urma controalelor efectuate. Cele mai multe cazuri erau legate de încercarea de fraudare a statului prin rambursări ilegale de taxă pe valoarea adăugată (TVA).

Aceste cazuri penale au fost descoperite în urma celor aproximativ 1.000 de controale inopinate încrucişate făcute de inspectorii fiscali la societăţile comerciale din Cluj. În total, la Cluj au fost înregistrate în cursul anului trecut 850 de cereri de rambursare a TVA, solicitându-se de către agenţii economici peste 100 de milioane de lei de la Direcţia de Finanţe. Circa 10-12% dintre aceste cereri au fost respinse după ce inspectorii au descoperit nereguli în actele contabile ale firmelor în cauză.

În limbajul finanţiştilor, această metodă de a frauda prin rambursarea ilegală a TVA este supranumită "sindromul companiilor multiple". Astfel, între mai multe firme care fac tranzacţii apare şi o societate comercială-fantomă. Cea din urmă solicită rambursarea TVA fără să fi participat la plata acesteia, activitatea ei fiind fictivă.

Analistul economic Emil Culda, expert în contabilitate, a explicat pentru ZIUA de CLUJ mecanismul prin care unii agenţi comerciali reuşesc să fraudeze statul prin intermediul unor firme-fantomă. "Fiind vorba de sistemul taxei pe valoarea adăugată, e o relaţie cu statul, în care ai de plătit sau de recuperat. Achiziţiile trebuie să fie mai mari ca vânzările ca să recuperezi TVA. Dacă ai facturi care atestă cumpărarea, le pui în decont şi poţi cere rambursare. Însă actele contabile se verifică de inspectori, să vadă dacă sunt în regulă. Deci aceste tipuri de activităţi sunt de felul «dai lovitura şi dispari», pentru că mai devreme sau mai târziu se văd în contabilitate. În astfel de cazuri vorbim de hoţi, în mod cert", a spus Culda.

Pe de altă parte, analistul economic critică legislaţia în domeniu şi spune că verificările pe care le fac autorităţile trebuie coroborate cu un sistem mai bine pus la punct. "Autorităţile abilitate fac acţiuni pentru combaterea evaziunii, dar în acelaşi timp impun tuturor agenţilor economici să fie poliţişti. De exemplu, dacă firma cu care ai făcut o tranzacţie se întâmplă să fie inactivă, şi evident, nu cunoşti acest aspect, nu mai poţi să îţi deduci cheltuiala şi TVA-ul. Mai mult, potrivit Codului Fiscal, societăţile comerciale trebuie să fie atente ca tranzacţiile pe care le fac cu partenerii de afaceri să nu fie suspecte de spălare de bani. De unde să ştie omul, care nu e nici inspector fiscal, nici poliţist, dacă e suspectă tranzacţia sau nu? Autorităţile ar trebui să dea nişte criterii după care să se ghideze agenţii economici", a conchis Culda.

Începutul de an aduce şi un plan de măsuri şi acţiuni pentru intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale. Astfel, până în 19 ianuarie, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice vor pune în aplicare acest plan. "În fiecare judeţ există un grup de lucru operativ, constituit din angajaţi de la Finanţe, Garda Financiară, Parchet şi Poliţie. La Cluj ne întâlnim lunar, în şedinţe în care analizăm activităţile derulate în zona combaterii evaziunii fiscale. Acest plan interministerial, care va fi definitivat în 19 ianuarie, aduce o intensificare a activităţilor. S-au identificat câteva zone în care trebuie să se acţioneze cu precădere", a declarat Mihai Costin, directorul general al DFGP Cluj. Întrebat dacă s-a constatat o creştere a fenomenului evzionist în anul ce tocmai a trecut, faţă de 2010, directorul DGFP a spus că deocamdată se lucrează la sinteza indicatorilor pentru 2011.

Cealaltă autoritate competentă în combaterea evaziunii la Cluj este Poliţia. Prioritizarea dosarelor penale cu prejudicii mari este una dintre modalităţile prin care reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj spun că luptă împotriva evaziunii. Alte metode folosite în acest sens sunt "întărirea colaborării cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Garda Financiară, efectuarea de controale şi acţiuni pe principiul cumulului de competenţă, întreprinderea de activităţi în vederea recuperării prejudiciilor create în urma săvârşirii acestor fapte şi realizarea unor întâlniri periodice cu echipele comune de lucru pentru iniţierea de acţiuni punctuale în baza datelor deţinute."

110 infracţiuni economice într-o săptămână

Poliţiştii din cadrul departamentelor de investigare a fraudelor din întreaga ţară au depistat în perioada 7-12 ianuarie, a.c., 110 infracţiuni economice, pentru săvârşirea cărora sunt suspectate 105 persoane, din care cinci au fost arestate. Majoritatea infracţiunilor vizează fapte de evaziune fiscală (42) şi fapte de fals în înscrisuri (17). Au mai fost descoperite 15 fapte de delapidare, cinci înşelăciuni în relaţiile comerciale, opt la Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cinci de abuz în serviciu, conform Ministerului Administraţiei şi Internelor.