Clujul a absorbit fonduri europene de 133 de milioane pentru tehnologie

Ilfov, București, Cluj și Iași sunt zonele din România care au contractat cele mai mari fonduri europene dedicate digitalizării.

România merge către media Uniunii Europene (UE) la utilizarea serviciilor de internet în ultimii cinci ani, dar nu ține pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene. Decalajele se adâncesc în ultimii doi ani la competențele digitale ale capitalui uman între România și UE, potrivit studiului ”Convergența digitală a României în raport cu UE” al organizației Inițiativa pentru Competitivitate (INACO).

”Marea Britanie, chiar și Polonia, Portugalia, Bulgaria au optat pentru educația digitală obligatorie încă din ciclul primar de învățământ. România este singura țară din UE care abordează educația digitală opțional la clasele primare 0 – IV”, spune Daniela Caras, expert civic al INACO.

”Cu doar 10% din populația României care are competențe digitale peste nivelul de bază suntem pe ultimul loc în UE. Digitalizarea rămâne un  obiectiv nerealizat al strategiei naționale pentru competitivitate 2014 – 2020, care își propune creşterea ponderii cetățenilor care folosesc serviciile de e-guvernare: de la 5% în 2013, la 35% în 2020, iar noi abia am ajuns la 9%”, arată Ioana Enache, expert al INACO.

În 2019, cele mai mari decalaje digitale ale României față de media UE, sunt înregistrate la utilizarea serviciilor de internet – 21,5%; integrarea tehnologiei digitale – 20,6%; servicii publice digitale – 19,7%; capitalul uman – 16,9%, iar cele mai mici decalaje digitale, la conectivitate – 5,8% sub media europeană.

Primele patru zone care au contractat fonduri europene dedicate digitalizării, de peste 200 de milioane de lei, sunt Ilfov, București, Cluj, Iași. 26 de județe au contractat între 10 și 100 milioane de lei, opt județe, sub 10 milioane, iar trei – Bacău, Caraș-Severin și Satu Mare – nu au contractat niciun leu din fondurile europene disponibile pentru digitalizare, prin Programul Operațional de Competitivitate.

Șapte județe nu au reușit să absoarbă efectiv niciun leu din fondurile europene dedicate digitalizării: Botoșani, Hunedoara, Mehedinți, Sălaj, alături de cele trei care nu au contractat fonduri europene în acest sens.

”Competitivitatea digitală ar trebui să fie un obiectiv regional și național, un instrument de dezvoltare important în plină revoluție digitală, iar absorbția fondurilor europene – o prioritate a fiecărui județ. Ce ar mai trebui să facem? Să introducem educația digitală încă din primii ani de școală și să creăm câte un laborator educațional digital inteligent în fiecare școală, pentru a asigura accesul gratuit al tuturor copiilor la educație digitală inteligentă. INACO a reușit crearea primelor trei Smart Lab-uri, suntem în șantier cu următoarele două”, concluzionează Andreea Paul, coodonatorul studiului.

Fonduri UE absorbite

Ilfov                                                   418 mil. lei                                                 
București                                       299 mil. lei                                                    
Cluj                                                    133 mil. lei                                                     
Iași                                                     94 mil. lei                                                      
Sibiu                                                  46 mil. lei                                                      
Prahova                                           39 mil. lei                                                        
Mureș                                               36 mil. lei                                                      
Dolj                                                    35 mil. lei                                                               
Olt                                                      29 mil. lei                                                               
Giurgiu                                             24 mil. lei

Sursa: INACO