Clujul, în topul emigrărilor în străinătate

Judeţele Timiş, Cluj, Argeş, Braşov şi municipiul Bucureşti se află printre zonele din care au emigrat cei mai mulţi români în 2016, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Românii continuă să plece din judeţele bogate din punctul de vedere al investiţiilor, unde şomajul este foarte scăzut.

„Situaţia este foarte interesantă şi cred că este posibil să existe o preponderenţă a forţei de muncă înalt calificate care emigrează din aceste judeţe. Acest lucru este confirmat şi de faptul că există o creştere foarte mare a ponderii emigranţilor români care aleg Marea Britanie ca destinaţie.

În mod tradiţional, Marea Britanie a atras emigranţi români care lucrează cu precădere în zona IT, în sectorul medical, dar şi în industriile creative, au plecat inclusiv arhitecţi, designeri sau oameni care lucrează în industria entertainment-ului”, a explicat, pentru ZF, Monica Roman, de la Departamentul de Statistică şi Econometrie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Statisticile arată că, în perioada 2007-2008, aproximativ 80% dintre românii care plecau la muncă în străinătate alegeau ca destinaţie Italia sau Spania. În prezent, principala atracţie este Marea Britanie, având în vedere că în 2016, din totalul celor peste 207.000 de emigranţi români, cei mai mulţi (27%) au ales Marea Britanie, în timp ce în Italia au plecat 20%, în Germania 14%, iar în Spania doar 13%.

Datele INS privind distribuţia emigranţilor pe judeţe din 2016 arată că în 13 judeţe şi în Bucureşti au fost înregistrate cele mai mari ponderi ale emigranţilor, fiecare dintre acestea având câte 2,5% din totalul celor peste 207.000 de emigranţi din acel an, adică au pierdut fiecare peste 5.200 de locuitori.

Dincolo de judeţele care au avut mulţi emigranţi în mod tradiţional - cum sunt Bacău sau Suceava- harta ponderii emigranţilor pe judeţe arată că există mulţi români care pleacă din Timiş, Cluj sau Braşov, acolo unde şomajul este aproape inexistent, iar companiile se plâng de un deficit acut de forţă de muncă.

„E posibil ca în aceste judeţe să existe o preponderenţă a forţei de muncă înalt calificate care să plece şi ca angajaţi delegaţi în alte ţări din companiile din România. Aceste judeţe au oraşe care sunt centre universitare puternice, iar o mare parte a emigranţilor sunt şi studenţii din programele Erasmus sau cei cu burse doctoarele sau postdoctorale. Se confirmă ipoteza deplasării unei forţe de muncă înalt calificate, spre deosebire de profilul emigranţilor din anii trecuţi care mergeau în Italia şi în Spania”, spune Roman.

În ceea ce priveşte judeţele cu o pondere scăzută a emigranţilor în 2016 (sub 1,5% din totalul celor 207.000 de emigranţi), cei mai puţini români au plecat din Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Mehedinţi, Giurgiu, Ialomiţa şi Tulcea. În ultimele două decenii, între 2,5 şi 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate, iar numărul celor care se întorc înapoi în ţară este  redus.

Doar anul trecut România a pierdut 140.000 de locuitori, jumătate din fluxul migraţiei şi jumătate din sporul natural negativ (numărul deceselor este mai mare decât numărul naşterilor). În acest ritm, în următorii 4-5 ani populaţia României va scădea sub 19 milioane de persoane, potrivit estimărilor INS.