Clujul, în topul firmelor insolvente după prima jumătate a anului 2024. Câte companii din județ au apelat la această procedură

Județul Cluj este în topul regiunilor în ceea ce privește firmele care au intrat în insolvență în prima jumătate a anului 2024.

Numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvenţă în primul semestru din 2024 a trecut de 3.600, echivaletul unei creşteri de 5,8%

în creștere față de cele 3.401 raportate în primele șase luni din 2023. Dintre acestea, 72 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu cele doar 33 din aceeași perioadă a anului precedent.

În ceea ce privește numărul restructurărilor prin procedura de concordat preventiv, în primele șase luni ale anului au fost înregistrate 71 de cereri, dintre care 33 sunt în derulare în prezent. 19 dintre cereri vin de la companii de impact.

„E important să înțelegem că aceste companii de impact au o contribuție majoră în economia noastră, și pentru a le putea ajuta, trebuie sa înțelegem cauzele pentru care au ajuns în dificultate și să ne asiguram că, atât mecanismele, cât și mentalitatea cu care le abordăm sunt cele potrivite. Echipa CITR a identificat cinci factori principali care au contribuit la declinul companiilor de impact, începând cu problemele de lichiditate și creșterea costurilor operaționale care au dus la creșterea datoriilor, scăderea cererii și a vânzărilor precum și decizii de management neprofitabile”, declară Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Clujul, în topul firmelor insolvente după jumătate de an

Regiunile care ce au înregistrat cel mai mare număr de insolvenţe sunt Bucureşti cu aproximativ 574 companii, Bihor cu aproximativ 257 companii şi Cluj cu aproximativ 215 companii.

În ceea ce priveşte numărul restructurărilor prin procedura de concordat preventiv, în primele şase luni ale anului au fost înregistrate 71 de cereri, dintre care 33 sunt în derulare în prezent. 19 dintre cereri vin de la companii de impact.

Pe sectoare de business, 26% din totalul insolvenţelor a fost reprezentat de sectorul comerţului, afectat de schimbările din comportamentul consumatorilor, influenţate de inflaţie şi creşterea costurilor de trai. Astfel, reducerea puterii de cumpărare a determinat o scădere a vânzărilor şi, implicit, a veniturilor, forţând multe afaceri să declare insolvenţa.

Companiile din construcţii au reprezentat 20% din totalul insolventelor în S1/20214, în timp ce companiile din industria prelucrătoare au bifat 12% din totalul insolventelor afectate de problemele din lanţurile de aprovizionare şi de creşterea costurilor de producţie.

„În perioada următoare, vom vedea probabil o creştere continuă a numărului de masuri de restructurare, pe fondul revenirii la contextul economic şi de reglementare anterior pandemiei. Accesarea la timp a unor facilităţi de restructurare face diferenţa între procesele cu şanse de reuşită şi cele care din păcate se derulează prea târziu”, spune Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Pentru următoarele şase luni, Paul-Dieter Cîrlănaru estimează că principalele dificultăţi ale companiilor se vor datora capitalizării reduse, ca urmare a resurselor limitate ale acţionarilor, a lipsei unui cadru legal adecvat dar şi a unei abordări pro-business a autorităţii de reglementare în privinţa intermedierii financiare de equity. Prin urmare, acestea vor suferi o dublă carenţă – lipsa resurselor proprii pentru dezvoltare, respectiv imposibilitatea accesării de finanţări bancare, urmare gradului ridicat de îndatorare.

„O opţiune poate fi canalizarea resurselor financiare disponibile (ex. din Fondurile de Pensii) către zonele cu cerere şi randamente ridicate, precum ar fi companiile industriale româneşti”, spune Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

În ceea ce priveşte concordatul preventiv, în primul semestru al anului au fost înregistrate 71 de cereri de deschideri a procedurii, dintre care 33 sunt în derulare. 19 dintre acestea sunt companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.

Cifra de afaceri cumulată a companiilor care au apelat la concordatul preventiv este de 409 mil. euro, iar activele imobilizate ale acestora ating 119 mil. euro. În plus, numărul total al angajaţilor este de 4.481.

Primele cinci judeţe din ţară ca număr de proceduri de concordat preventiv sunt: Bucureşti şi Dolj cu 8 proceduri, Cluj şi Mureş cu 5 proceduri şi Ilfov cu 3 proceduri.