Clujul intră pe Wall Street. Din Silicon Valley, pe Valea Someşului

„Ideea este ca aceste informaţii să fie la îndemână, să poată fi extrase dintr-o bază de date globală. Aceşti 400 de emiţători care gestionează active de 1.000 de miliarde de dolari depind de platforma dezvoltată la Cluj. Aici se fac programele, partea de business este în SUA. Pentru proiecte mai mari apelăm şi la informaticieni din alte firme clujene.

Cea mai mare firmă IT din Cluj are 1.000 de oameni, în timp ce multinaţionale din Bucureşti ca Oracle, IBM sau Microsoft au 3-4.000. Deşi la Cluj există clusterul IT cel mai important din ţară, acesta se axează pe proiecte pe fonduri europene, lucru pe care pe noi mai mult ne încurcă, pentru că de multe ori ajungi să ai costuri mai mari, din cauza birocraţiei”, specifică Andrei Roth, managing director al Recognos România. 
 
Acesta susţine că spiritul antreprenorial în spaţiul IT clujean este mult mai dezvoltat decât la Bucureşti. „Firmele româneşti din Bucureşti au pornit de la contracte mari cu statul român, în timp ce societăţile IT din Cluj s-au bazat pe capitalul privat. Firmele din Bucureşti generează un produs intern brut de 3-4 ori mai mare decât cele de aici, dar cele clujene au o pondere majoră în exporturi.

Totuşi, au existat şi iniţiative antreprenoriale importante venite din capitală, precum Bitdefender, Gecad. Strategia noastră este să mutăm banii pe care îi obţinem din servicii externalizate (outsourcing) în dezvoltarea de produse proprii, deci acţionăm pe principiul unui incubator”, spune Roth. Salariul mediu este în jur de 1.000 de euro, însă există şi angajaţi care ajung la peste 3.000.

„În o firmă de IT se plăteşte competenţa, iar apoi leadershipul, lideri care pot să formeze. Odată ce salariile au devenit atractive, au început să vină şi la noi specialişti din Bucureşti, chiar din străinătate”. În schimb, Roth se opune izolării informaticienilor în afara oraşului, în genul proiectului Cluj Innovation City, pentru că astfel s-ar pierde legătura cu universităţile. 
 
Grupul Recognos, cu firme în SUA şi în România, a fost creat în scopul de a combina business know-how-ul american cu talentul tehnic românesc pentru aplicaţii financiare valoroase. În România, a dezvoltat un sistem de administrare a companiilor de brokeraj, aplicat la şase entităţi.

Unitatea din Cluj a creat un sistem de procesare de documente publicate de fondurile private, aplicații de procesare a limbajului natural, un concept de fabrică de date (platformă ce extrage date operaţionale din documente publicate), o aplicație de monitorizare mass-media online bazată pe tehnologii semantice, un sistem de rebalansare a portofoliilor pentru investiții financiare. Printre jucătorii importanţi din domeniul IT de la Cluj se numără Endava, EBS, iQuest, Betfair sau Net Brinel.  
 
Avionul Cluj – Statele Unite, o utopie
 
Înfiinţarea unei linii aeriene spre SUA nu este viabilă economic, susţine investitorul. „Nici Bucureştiul nu are o asemenea linie, nici ţările din jur; nu se bagă nici Lufthansa, nici British Airways. Nu poate fi generat un trafic constant de plătitori pe această rută. Apoi, pe noi ne interesează să ajungem pe Coasta de Vest, nu în New York, care probabil ar fi ţinta vizată, ne convine mai mult să luăm avionul de la Frankfurt, oricum e nevoie de o escală. Când va fi funcţională Zona Metropolitană Cluj, cu 1 milion de locuitori, peste 10 ani, se poate discuta”.  
 
Soluţie de trafic: tramvai cu undă verde
 
Circulaţia în Cluj-Napoca poate fi rezolvată în mare parte prin dezvoltarea transportului în comun, printr-un culoar special cu undă verde pentru tramvai, izolat de traficul auto, pentru ca tramvaiul să nu mai aştepte la semafoare, plus o linie de tramvai prin centru, toate coroborate cu restricţii privind parcarea în zona centrală, susţine Roth. „O maşină în centrul oraşului este un lux. În New York un loc de parcare te costă 400 dolari pe lună, iar în Manhattan, 80 de dolari pe zi”.   
 

A dat Silicon Valley pe România 

Andrei Roth a absolvit Haas School of Business la Universitatea din California, Berkeley, unde a fondat prima organizaţie a studenţilor români. După ce a lucrat ca analist financiar la Microsoft, în Silicon Valley, în 2008, a revenit în România, ca manager în mai multe companii majore de telecomunicaţii. Este pasionat de antreprenoriat, aviaţie, economie politică, turism. Membru al Aspen Institute.