Video Clujul va intra în topul mondial al clădirilor “verzi”
- Scris de Calin Poenaru
- 04 Apr 2018, 14:57
- Economie
- Ascultă știrea

Două noi construcții ale Clujului vor atinge înalte standarde globale. Complexul de birouri ce se ridică în locul fabricii Flacăra va pătrunde în topul celor mai ecologice clădiri din lume, iar noul sediu al Băncii Transilvania va beneficia de acreditare internațională în domeniu, a anunțat, la Realitatea FM Cluj, Dorin Beu, președintele Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (ROGBC).
“Prima clădire “verde” din Cluj-Napoca a fost Amera Tower, în 2012, certificată pe modelul american LEED. A urmat un calup format din Maestro, The Office, iar acum avem clădirea cea mai avansată din România, unde își desfășoară activitatea Iquest și Bosch, care va fi pe sistemul BREEAM Outstanding, deci la nivelul cel mai de sus, în primele 15% din lume.
Acest lucru este deja o performanță în sine, înseamnă că am recuperat puternic în România. Acum șase ani aveam o singură clădire “verde” la Cluj, sediul Nokia de la Jucu, însă aceasta nu se putea certifica la maximum pentru că ocupa un teren agricol. Sediul Iquest (complexul DaVinci, n. red.) este de fapt fosta fabrică Flacăra, adică aveai clădirea, utilitățile la dispoziție, deci o structură veche ce este refolosită.
Acum, când vezi clădirea, nu îți dai seama că este o fabrică reconvertită, din perioada comunistă. Aceasta are iluminat cu leduri, dar și senzori de iluminat natural, iluminarea se face centralizat, deci nu mai este lăsată la latitudinea utilizatorului, va fi o comandă a încălzirii, a aerului condiționat.
Această clădire va avea inclusiv compostor de deșeuri la cantină, resturile de mâncare fiind transformate apoi în pământ. Conceptul de clădire “verde” presupune să te ocupi de reciclarea tuturor deșeurilor. Acolo ajung o mulțime de echipamente, iar dacă rezultă 3 tone de carton, trebuie să dovedești că le-ai predat la reciclare”.
Clădiri demontabile, materiale recuperate
O altă clădire spectaculoasă care va apărea în oraș va fi noul sediu al BT, de pe Calea Dorobanților. “Vă dați seama că sediul BT nu poate să fie sub nivelul unor clădiri de birouri, iar aceasta presupune costuri cu studii de iluminat natural în urma cărora li se va găsi optimul. Trebuie să dovedești că 80% din locurile de muncă beneficiază de iluminat natural pentru ca această clădire să aibă nevoie de cât mai puțin de lumină electrică.
Trebuie să prevezi inclusiv cum să demontezi clădirea la final, ce poți să recuperezi din ea. Edificarea clădirilor "verzi" înseamnă apelarea la consultanți, la oameni calificați care să realizeze studii de iluminat natural, de însorire, de aport de căldură pe timpul iernii. Cu alte cuvinte, ajuți economia locală cu consultanță de bună calitate. Clujul pune la dispoziția investitorilor imobiliari și specialiștii pe partea de proiectare”.
Fabrică de lână pentru construcții, un deziderat la Cluj
Unul dintre scopurile construirii sau amenajării de clădiri verzi îl reprezintă și dezvoltarea unei industrii regionale a materialelor de construcții. “Visul este ca România să devine un producător de materiale izolante din lână, în condițiile în care mai mult de jumătate din lâna produsă la noi se aruncă la gunoi sau în foc, iar statul să se implice în cofinanțarea unei fabrici de prelucrare, de mari dimensiuni.
Ne dorim materiale locale pentru astfel de construcții, standardele de clădiri verzi spun că trebuie să le aduci de la maximum 500 km. S-au dezvoltat aici tot felul de soluții: uși de lemn, clădiri din paie, iluminat ecologic. Odată ce crește această cerere se dezvoltă și industria locală, care trebuie să fie mai inovatoare.
Polistirenul este mai ieftin, însă are o durată maximă de viață de 20-25 de ani; sunt curios ce vom face cu acei munți de deșeuri care vor rezulta atunci, le dăm foc? Statul trebuie să finanțeze prin programe nu doar construcțiile din materii prime clasice precum ciment sau sticlă, pentru că între timp au mai apărut și izolanți naturali precum cânepa sau lâna. Economia viitorului este cea circulară, în care refolosim tot ce se poate și să nu aruncăm atât de ușor, ci transformăm ceea ce avem deja în ceva mai bun”.