Cum s-ar putea realiza Autostrada Transilvania şi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti

Două mari proiecte ce ţin de Cluj au fost vehiculate, de-a lungul vremii ca fiind posibile în baza parteneriatelor între public şi privat: continuarea Autostrăzii Transilvania şi construirea hidrocentralei de pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti. Legea parteneriatului public-privat (PPP) nu a făcut posibilă demararea niciunui proiect în ţară.

"Exista un vid legislativ, în ciuda faptului că noi avem o lege a parteneriatului public-privat, nr. 178/2010. În temeiul acelei legi nu s-a făcut niciun proiect până astăzi şi motivul pentru care nu s-a făcut niciun proiect este că însăşi legea bloca parteneriatele, pentru că interzicea participarea parteneriatului public la finanţarea investiţiei în PPP, ori practica europeană şi logica reglementării în PPP este tocmai ca autoritatea publică să fie cea care finanţează, dar pe terrmen foarte lung, după ce iniţial partenerul privat construieşte pe banii lui obiectivul de interes pentru comunitate", a spus Dan Şova în plenul Camerei.

El a arătat că "avantajul mare al noii legi este că dă posibilitatea unei autorităţi centrale sau locale ca pe banii pe care îi are să facă mai multe obiective în acelaşi timp, să le termine rapid în loc să aştepte până i se aprobă creditele la bugetul de stat sau până are bani în buget". Proiectul de lege a fost criticat de către Alexandru Nazare (PDL), care a cerut fără succes retrimiterea actului normativ la comisie, pentru că ar deschide calea pentru încheierea unor contracte netransparente şi ar da atribuţii nejustificat de mari Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine. Proiectul de lege vizează reglementarea încheierii şi derulării parteneriatului public-privat şi reprezintă practic o nouă lege care reglementează acest domeniu. Ca urmare a adoptării acestui proiect, se propune abrogarea legii parteneriatului public-privat 178/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Proiectul de lege a fost criticat vehement de către reprezentanţii PDL, pentru că ar deschide calea pentru încheierea unor contracte netransparente şi ar da atribuţii nejustificat de mari Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

Propunerea legislativă prevede că, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, partenerul public, din proprie iniţiativă sau la solicitarea finanţatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat. Totodată, proiectul prevede că înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire, în anumite condiţii. Potrivit propunerii legislative, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către persoane împuternicite în acest sens de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine. Acesta va monitoriza şi supraveghea respectarea prevederilor acestei legi şi a actelor normative emise în aplicarea acesteia, putând lua orice măsuri prevăzute de lege pentru îndreptarea neconformităţilor constatate, se mai stipulează în propunerea legislativă. Totodată, propunerea legislativă prevede şi faptul că procedurile de atribuire demarate în temeiul dispoziţiilor legii nr. 178/2010 privind parteneriatul public-privat, cu modificările şi completările ulterioare, în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a acesteia, încetează de drept.