Cum se pierd banii europeni la Cluj. Fonduri de mediu de 3,5 miliarde de euro, ignorate
- Scris de Calin Poenaru
- 06 Mar 2018, 16:04
- Economie
- Ascultă știrea
Într-un sfert de secol, Clujul a reușit să concretizeze un singur proiect dintr-un program european cu alocări de 3,5 miliarde de euro, destinat mediului: s-au amenajat o punte și niște foișoare la Sic. Coordonatorii programului spun că nu sunt proiecte, potențialii beneficiari, că trebuie să vină cu prea mulți bani.
“Voi nu aveți nimic la Cluj referitor la mediul înconjurător care s-ar preta la aceste fonduri? Aveți acum autostradă, circulație mare, deci poluare, probleme legate de transport. Traficul a devenit sufocant, faci o oră ca să străbați de la un capăt la altul tot orașul la ora 8 seara, mi se pare ceva inadmisibil. Clujul nu mai e demult acel oraș patriarhal unde vedeai o stradă mare liberă și câteva troleibuze pe ea.
Ar trebui să se aloce în exteriorul orașului anumite zone în care să se amenajeze parcări sigure și de unde să poți să mergi apoi spre centru cu un trenuleț rapid sau cu autobuze electrice. Sunt familii care au deja și câte 3-4 mașini, vom ajunge ca la Beijing, unde era grad roșu de poluare pentru că se cumpără autoturisme în ritm extrem de accelerat.
Apoi sunt acele insule de căldură care se formează vara în zona metropolitană, din cauza poluării, când atmosfera devine insuportabilă. La Cluj se poate face un proiect pe colectarea selectivă a deșeurilor în microcartiere. Chiar și proiectul de la Sic ar putea fi continuat.
Vă atrag atenția că anul acesta este aproape pierdut - vin Paștele, vine vara - și deja ne aflăm la mijlocul exercițiul financiar 2014-2020, iar din cel viitor fondurile se vor restrânge substanțial. Trebuie să facem eforturi pentru a absorbi aceste fonduri, altfel România va suporta penalizări din partea Comisiei Europene”, le-a transmis potențialilor beneficiari Mădălina Cozma, manager al programului LIFE în România.
Unic "beneficiar" la Cluj: Delta Ardealului
Agenția pentru Protecția Mediului a fost singura din Cluj care a derulat un proiect în cadrul LIFE - și acesta în 2004 - la rezervația naturală Stufărișurile de la Sic, fiind amenajate acolo o punte de lemn de 1,1 km, două foișoare și un observator ornitologic. Apoi toate dotările au fost predate asociațiilor Ecotransilvania și Ecochoice, la primirea custodiei ariilor protejate din Bazinul Fizeșului.
Coordonatorii de proiecte similare au replicat că s-au orientat spre programe europene cu o parte de cofinanțare cât mai mică din partea inițiatorilor, deoarece participarea la LIFE impune un aport al beneficiarului de 25-45%, mai ales la întreprinderile mici și mijlocii.
Totuși, proiectele din Programul Operațional Infrastructură Mare sau Horizon 2020, care presupun granturi sau cofinanțare redusă, trebuie să fie bazate pe studii bine aprofundate, respectiv pe o parte de cercetare fundamentală foarte solidă, atenționează reprezentanții Ministerului Mediului. Alte soluții pentru cofinanțare indicate de aceștia au fost împărțirea cheltuielilor între mai mulți beneficiari sau apelarea la sponsori.
Clujenii nu știu cum să scape de deșeuri, suedezii le fac combustibil
“Cu fonduri din acest program germanii au realizat hidrocentrale mobile care să permită migrarea peștilor pentru a-și depune icrele, olandezii au ridicat o stație de epurare la o fabrică de cașcaval prin care apa să reintre în circuitul agricol, iar suedezii, producție de pelete - folosite pe post de combustibil - din cereale, deșeuri de cereale, semințe și iarbă. Acolo deșeurile se numesc resurse, așa ar trebui să le considerăm și noi”, remarcă Florian Ștefan, expert ministerial în comunicare.
În timp ce România a reușit în 25 de ani să concretizeze doar 52 de proiecte pe LIFE, țările vestice au câștigat câte 2-300 de proiecte, care ajung și la 5 milioane de euro fiecare. Polonia chiar și-a constituit câte un centru național pentru fiecare dintre punctele programului LIFE.
Programul european finanțează acțiunile de conservare a naturii, de protecție a mediului și climă. Principalele domenii abordate sunt mediu și eficiența resurselor, natură și biodiversitate, guvernanță de mediu și informare, combaterea schimbărilor climatice, guvernanță climatică.
Bugetul LIFE al UE pentru perioada 2014-2020 se ridică la 3,46 de miliarde de euro. 75% din acesta va merge pentru proiecte de mediu, iar 25%, pentru cele de climă. La acestea se pot înscrie atât organisme publice, cât și private. Anual se organizează câte un apel de proiecte, iar în 2018 startul programului va fi dat în aprilie de către CE. Până acum LIFE a finanțat 4.170 de proiecte, în valoare de 3,4 miliarde de euro.
