Damian, Terapia: statul sabotează fabricile de medicamente, care se reorientează spre export. "Paradoxal, respins în propria ţară, medicamentul românesc devine un ambasador al României"

"Ca valoare, această evoluţie s-a reflectat într-o scădere de la 24% la 14%! Altfel spus, medicamentele fabricate în România devin specie pe cale de dispariţie tocmai în ţara de origine", susţine el. Damian spune că în ultimii cinci ani au dispărut din practica terapeutică peste 1.500 de produse, "majoritatea au fost suspendate din fabricaţie de producătorii autohtoni, care se confruntă cu riscul major imediat de a elimina alte 200 de produse din portofoliu". Motivul - politica de preţuri practicată de Stat, întârzierile la plata medicamentelor decontate şi, mai recent, prin iniţierea aplicării unei versiuni de claw-back "care reprezintă o barieră comercială pentru agenţii economici români". Rezultatul - în 2009 şi 2010 volumele de medicamente fabricate şi comercializate în România au scăzut cu 15%, susţine Damian.

"România rămâne incapabilă să fructifice oportunitatea dezvoltării celor mai mult de 30 de fabrici de medicamente din ţară care produc anual peste 300 de milioane de unităţi de medicamente generice, suprareglementând acest domeniu industrial şi favorizând importurile", acuză directorul fabricii de medicamente.

Conform acestuia, valoarea importurilor a crescut de la 76% în 2006 la 86% în 2010, "fapt ce reflectă lipsa preocupării autorităţilor de a crea o strategie clară, coerentă, de atragere de investiţii în domeniul medicamentului, precum şi erorile institutionale în menţinerea competitivităţii medicamentului fabricat în România". "În condiţiile în care preţul mediu pe unitatea de produs fabricată în România este forţat în jos la circa 6,5 lei, în vreme ce preţul mediu pentru un medicament importat trece de 25 de lei, nu este greu de înţeles de ce producătorilor autohtoni le este subminată artificial competitivitatea, cota de piaţă scăzându-le de la an la an. Fără a mai pomeni faptul că până în 2009 marjele de distribuţie erau duble la medicamentele importate faţă de cele produse în ţară", acuză Damian.

În schimb, produsele româneşti sunt solicitate "din ce în ce mai insistent" la export, iar agenţii economici români se orientează către pieţele străine, în ultimii ani. "Medicamentele româneşti satisfac exigenţele sistemelor de sănătate din peste 90 de ţări de pe cinci continente, valoarea exporturilor medicamentelor fabricate în România ridicându-se în acest an la peste 130 milioane de euro", spune Damian. Principalele pieţe de desfacere sunt Rusia, Ucraina, SUA, UE, dar şi pieţe îndepărtate cum ar fi Australia şi Japonia.

"Paradoxal, respins în propria ţară, medicamentul românesc devine un ambasador al României în cele mai îndepărtate colţuri ale mapamondului, dar şi aici riscă să fie comercializat sub potenţialul pieţelor respective. Pe plan extern, preţurile cu care se exportă produsele farmaceutice fabricate în România sunt afectate direct de politica de preţuri stabilită intern de autorităţi, fapt ce diminuează performanţa companiilor dar care este totodată motiv al perpetuării dezechilibrului balanţei comerciale externe în domeniul farmaceutic", acuză Damian.