Video Foto De ce dă apa pe dinafară în Cluj. “Betonăm orașul, nu facem spații verzi lângă noile blocuri”

Arhitectul clujean Șerban Țigănaș propune înverzirea zonelor din perimetrul noilor ansambluri rezidențiale și reducerea risipei de apă de ploaie în marile orașe pentru a crea o dezvoltare durabilă în mediul urban.

Specialiștii clujeni Șerban Țigănaș - secretar general al Uniunii Internaționale a Arhitecților și Dan Mureșan – director general al companiei M Install & Aquaserve, au participat la o dezbatere pe această temă pe platforma XPN Live. Principalele subiecte abordate au fost sustenabilitatea, schimbările climatice, dreptul la apă, costul apei, reciclarea, serviciile de apă-canal în România.

“Apa nu este doar vitală, ci și transportă poluarea; pânza freatică poate fi infestată, iar această poluare să se transmită pe cale extinsă. Apa curgătoare poate să fie un vehicul greu de controlat, ca în recentul caz de la Tarnița. Suntem o țară zguduită de inundații devastatoare, mai ales în sec. XVIII, acum vorbim despre indundații sezoniere.

Apa meteorică - de ploaie sau provenită din zăpadă, gheață - trebuie privită ca resursă, însă colectată și folosită inteligent, adică să nu facem construcții care să direcționeze apa ca să nu producă pagube, ci să generalizăm tehnologiile pentru a folosi-o inteligent - de a circula și a recircula pentru utilizarea în diverse moduri. Să ne gândim și la apa cu care udăm grădina, cea folosită la vasul de toaletă, spălatul domestic, chiar rezerva de incendiu”, spune Țigănaș.

Insule încinse în oraș

“Asistăm la conceptul de “sigilare” a suprafețelor de pe sol în oraș, cu efecte extrem de nocive. Asfaltăm, betonăm tot, iar astfel se creează aceste insule încinse, suprafețe cu efecte extrem de nocive pentru că apa nu se mai întorce în pânza freatică. Acest sol sigilat, placat, de beton se încinge, dar și rețeaua de canalizare se încarcă excesiv, iar aceasta este nevoită să ducă niște cantități mult mai mari. Și atunci, la ploi torențiale, la “ruperi de nori” se întâmplă acele neplăceri pentru că rețeaua nu a fost proiectată pentru asemenea fenomene extreme.

Tocmai de aceea noile ansambluri rezidențiale trebuie să conțină, nu degeaba, spații verzi, nu că este doar un indicator pe cap locuitor sau o prescripție europeană. Când vorbim despre suprafețe de spații verzi vorbim despre întoarcerea apei meteorice în natură. Dacă nu este contaminată și nu merge peste aceste suprafețe sigilate, contaminate cu combustibil, ulei de mașină, apa meteorică poate avea un cu totul alt traseu decât spre stația de epurare”, consideră arhitectul.

Apa de ploaie, ignorată în România

“În România, societatea este polarizată ca acces la apă și canalizare, iar o criză a apei ar fi mult mai gravă decât o pandemie. În Europa avem țări cu acces 100% la apă, în România la nivel urban avem până la 98-99% la apă și 95% la canalizare. Totuși, 10 milioane de oameni sunt în mediul rural, unde atingem doar 40-50% la rețeaua de apă, însă cel la canalizare nu depășește 10%. Deci la noi lucrurile nu arată bine deloc.

România trebuie să folosească 4 miliarde de euro, din fonduri europene în perioada 2021-2027, pentru acces la apă și canalizare la țară. Cea mai scumpă apă din lume este 7 dolari/mc în Copenhaga, cea mai ieftină, de 0,03 dolari, fiind în Cairo. În România, costă în medie aproape 1 dolar, însă aceeași sumă se plătește și pentru apa uzată, dintre care 70% reprezintă evacuarea apei meteorice.

Nu avem în țara noastră o dezvoltare durabilă pentru reutilizarea acesteia. 6 miliarde mc de apă meteorică ar putea fi reutilizată în UE, față de 1 miliard acum. Și apele uzate, tratate pot fi reutilizate la rândul lor în circuitele casnic, industrial sau agricol”, a spus Dan Mureșan.

Avarii în serie Cluj

O defecțiune a unei magistrale de apă în zona Pieței Avram Iancu din Cluj-Napoca a făcut ca șoseaua să se surpe vineri, zona fiind inundată de apă și restricționată la circulație de Compania de Apă Someș până la remedierea avariei. În 19 februarie, echipele au intervenit pe Calea Dorobanților. În perioada Crăciunului, circulația pe străzile Dragalina și Mamaia a fost afectată în urma spargerii unei conducte, care a dus la prăbușirea asfaltului, iar apa a intrat în curți și în casele oamenilor.