Ecologiştii vor restricţii în păduri. Clujul, în topul furtului de lemn

Ecologiştii vor restricţii în păduri. Clujul, în topul furtului de lemn
Organizaţia ecologistă Greenpeace România face presiuni asupra parlamentarilor să înăsprească legea împotriva tăierilor de păduri. Judeţul Cluj se afla între primele din România în privinţa furturilor de lemne raportate în sistemul Radarul Pădurilor.

Până acum 4.000 de români au semnat o petiţie către parlamentari pentru ca aceştia să voteze o lege eficientă în combaterea distrugerii pădurilor. „Pentru protejarea pădurilor virgine pe care România încă le mai are este esențial să se operaționalizeze în legea contravențiilor silvice moratoriul pe tăieri în pădurile virgine și cvasivirgine potențiale.

Trebuie să aplicăm principiul precauției și să protejăm acele păduri care au potențialul de a fi virgine, dar care nu au fost evaluate încă. Să fie clar ce pățește cineva care autorizează o tăiere în păduri potențial virgine fără să respecte legea și ce pățește cineva care taie ilegal în păduri virgine recunoscute ca atare”, conform Greenpeace România.

Amenzi anuale de 30 de milioane
 
În cursul anului 2015 au fost au fost efectuate 19.946 de apeluri la numărul de urgență 112, pentru a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos. Dintre acestea, 3.388 (16,9%) nu erau înregistrate în baza de date a sistemul de prevenire a tăierilor ilegale. Cele mai multe apeluri la Radarul Pădurilor au fost efectuate în Braşov, Hunedoara, Cluj, Argeş şi Suceava. 
 
Clujul ocupa locul 10 la valoarea contravenţiilor, cu 1.061 de cazuri şi amenzi de 0,9 milioane de lei. Argeş are înregistrate contravenţii de 2,7 milioane de lei, Olt 2,3 milioane, Ilfov 2,0 milioane, Vrancea 1,7 milioane, Suceava 1,7 milioanei. Din totalul cazurilor de tăieri ilegale înregistrate la nivel național, 32% au fost încadrate ca infracțiuni pentru care au fost întocmite dosare penale, iar 68% au reprezentat contravenții, pentru care s-au aplicat sancțiuni de 29,6 milioane de lei.

Şantiere legale, organizare dezastruoasă
 
Datele raportului despre situația numărului de cazuri de tăieri ilegale de arbori înregistrate de autorități arată o creștere la 96 de cazuri pe zi, de la 62 de cazuri în perioada 2013-2014. Potrivit datelor comunicate de autorități s-au înregistrat 34.870 de cazuri. Această evoluție se poate datora creșterii eficienței autorităților în identificarea și documentarea cazurilor, dar și amplificării fenomenului tăierilor ilegale.
 
„Prejudiciul adus mediului din România prin exploatarea necontrolată a pădurilor are două componente: tăierile ilegale și nerespectarea normelor tehnice de exploatare. Chiar și atunci când exploatarea este legală, aprobată, organizarea șantierului este dezastruoasă.

E nevoie ca atât administratorii pădurilor, cât și organismele de control să impună respectarea legii și să amendeze orice abateri. Pădurea nu înseamnă doar copaci, ci este un ecosistem complex care trebuie să fie protejat de efectele lipsei de responsabilitate”, a precizat Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie al Greenpeace.
 
Valea Ierii stă mai bine

Deţinătorii de suprafeţe forestiere din aria protejată Valea Ierii pot primi 500 euro/ha ca să nu se atingă de pădurile lor. Compensaţiile la nivelul zonei respective pot ajunge până la 150.000 de euro. În situl Valea Ierii se află în această situaţie 300 ha de păduri virgine sau cvasivirgine, cele de la nord-est de Caps şi cele de la nord de acumularea Bondureasa.

La subvenţii sunt luate în calcul păduri virgine de cel puţin 20 ha şi cvasivirgine de minimum 30 ha. „Valea Ierii stă mult mai bine la pădurile încă în picioare decât Beliş, Mărişel sau Măguri Răcătău”, a declarat Ciprian Bodea, expert de mediu în cadrul EPMC, custodele rezervaţiei.

Pădurea virgină s-a format şi s-a dezvoltat exclusiv sub acţiunea factorilor  naturali şi în care procesele ecosistemice se produc fără nicio influenţă antropică directă sau indirectă, iar cea cvasivirgină este pădurea virgină din trecut, care între timp a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii şi proceselor ecosistemice. 
 
Apeluri la Radarul Pădurilor
(efectuate/depistate, 2015)

 
Braşov...............1.942..........420
Hunedoara.........1.329..........262
Cluj...................1.125..........238
Argeş.................851............182
Suceava.............837............224

Comenteaza