Fabrică de mici şi sarmale la Cluj

Familia Moldovan a transformat un grajd dezafectat din Mociu în fermă de vaci, unde sunt acum acum 250 de bovine, iar apoi a transformat atelierul de produse de carne în prima unitate de procesare la Sânnicoară, urmată de cea de-a doua, la Dezmir.

„Aveam un mic atelier, dar s-a pus problema alinierii la legislaţia europeană sau să ne închidem. Modernizarea fermei ne-a costat 1,4 milioane de euro, prima fabrică 2,6 milioane de euro, pe fonduri europene, iar a doua, 0,7 milioane. Vom face atât produse comercializate în magazine, cât şi şniţele, perişoare, chiftele, sarmale pentru hoteluri, restaurante şi catering”, spune Cosmin Moldovan, directorul reţelei Moldovan - Carmangeria Sânnicoară. 
 
Aici vor face practică 15 elevi de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Raluca Ripan Cluj-Napoca şi 20 de la Grupul Şcolar Ştefan Pascu Apahida în specializarea preparator produse carne şi peşte, intenţiile proprietarilor fiind ca, după modificarea legislaţiei, pentru perioada respectivă elevii să aibă şi carte de muncă.

„Există preocupare pentru introducerea învăţământului dual, adică elevii să facă şcoală 1-2 zile şi practică în celelalte 3-4. La sfârşitul perioadei de şcolarizare ei vor putea fi angajaţi pe perioadă determinată sau chiar nedeterminată. Nu avem capacitatea de a înfiinţa şcoli, dar putem să îi primim pe tineri aici în practică, să se califice pentru diverse meserii în domeniul procesării cărnii”, constată consultantul Dumitru Boţan.
 
Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, susţine că iniţiativele investitorilor locali vor fi sprijinite la nivelul instituţiei. „Fie că vorbim de parcurile industriale Tetarom I sau Tetarom III, fie de Agro Transilvania, indiferent în ce formă va fi administrarea acesteia, vrem să sprijinim nu numai marile companii străine, ci şi investitorii autohtoni.

Familia Moldovan are deja 300 de angajaţi, cu încă 100 se apropie de personalul pe care îl avea Nokia atunci când a închis într-o zi şi a plecat. Aceşti investitori nu pleacă de aici, iar banii rămân pe plan local. Mă bucur că am promovat o astfel de iniţiativă atunci când am lansat proiectul Produs de Cluj”, remarcă Tişe.