GALERIE FOTO Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti se face pe credit

Majoritatea sumelor necesare celei mai mari investiţii programate în judeţul Cluj vor proveni din împrumuturi bancare, iar restul, din aportul investitorilor străini şi români participanţi la proiect.

Cei mai mulţi bani pentru viitoarea hidrocentrală de 1.000 MW vor veni printr-un credit bancar accesat de societatea de proiect, conform reprezentaţilor consultantului Deloitte România. Suma necesară va fi completată de investitorii atraşi, Hidroelectrica va veni cu 200 de milioane de euro, iar Transelectrica va realiza racordul la sistemul energetic naţional, o investiţie de 135 de milioane de euro.

"În mod normal, o asemenea investiţie se face 70% cu bani de la bancă şi 30% aport de capital, dar, dată fiind situaţia economică actuală, creditarea solicitată de societatea de proiect va fi în jur de 60%. Hidroelectrica va avea un aport de capital de 200 de milioane de euro, pe durata celor şapte-opt ani de desfăşurare a lucrărilor de construcţii, iar ceilalţi investitori selectaţi, de 400 de milioane de euro. Pe 26 octombrie le vom comunica investitorilor cerinţele, iar în trei luni de atunci se va vor anunţa numele celor selectaţi. Estimăm că pe lista finală se vor afla 10-11 investitori, din care vor fi aleşi cei cu oferta cea mai atractivă", a precizat Valeriu Binig, reprezentant al companiei Deloitte România. El a menţionat că există companii chineze care vor să fie şi investitori, dar şi să construiască obiectivul. De altfel, o delegaţie chineză a vizitat amplasamentul propus pentru noua centrală.

Lucrările sunt preconizate să debuteze către finele anului viitor. Valoarea totală a investiţiei este de aproape 1,6 miliarde de euro, care include atât taxa pe valoarea adăugată, cât şi conexiunea la sistemul energetic naţional, în valoare de 135 de milioane de euro, cuprinsă în programul de investiţii a companiei de stat Transelectrica. Punerea în funcţiune la capacitatea maximă, de 1.000 MW, este preconizată pentru anul 2020. Lacul artificial de acumulare al hidrocentralei va fi amenajat pe dealul din satul Lăpuşteşti şi va avea 40 ha, cu o capacitate de 10 milioane mc. Căderea către actualul lac Tarniţa va fi de 570 m diferenţă de nivel. La cădere, apa va produce energie, iar la pompare, în sens invers, va consuma surplusul de energie produsă de turbinele eoliene ce urmează să fie amenajate în România, pentru a echilibra sistemul energetic naţional, respectiv pentru ca producţia de energie să fie egală cu cererea. În ţara noastră există cerere de instalare de turbine eoliene de 50.000 MW, însă consumul maxim este de 9.000 MW, în timpul iernii, conform oficialilor Deloitte. Iniţiatorii proiectului vizează şi exportul de energie produsă la Cluj în Ungaria, Austria sau Slovacia.

Proiectul presupune exproprierea a 40 ha de teren. Drumul de la Mărişel la Lăpuşteşti, de 5 km, va fi lărgit şi asfaltat pentru a permite accesul la lucrări, iar după amenajarea noului lac, vor apărea aici pensiuni, case de vacanţă, unităţi sanitare, şcoală, grădiniţă, discoteci, iar preţurile la terenuri vor creşte simţitor, conform iniţiatorilor proiectului. Lucrările vor presupune angrenarea unei forţe de muncă de 4.000 de oameni şi crearea unei colonii, ca şi pentru actuala centrală Tarniţa. A fost obţinut certificatul de urbanism şi au început demersurile pentru avizele de mediu, conform Deloitte. "Estimăm că noua hidrocentrală va necesita 50 de oameni", a menţionat coordonatorul proiectului, Dorin Chiorean.

Hidroelectrica a angajat prin procedură de licitaţie restrânsă un consultant general (asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChina Zhong Nan Engineering Corporation, BCR) pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanţă, de 5 milioane de euro, a fost semnat pe 25 august 2010. Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1.000 MW, respectiv patru hidroagregate turbină-pompă de câte 250 MW. Hidroelectrica va fi acţionar majoritar al noii societăţi, cu 51% din acţiuni, 49% urmând să fie împărţite între investitorii aleşi în urma aplicării criteriilor de selecţie impuse prin oferta de licitaţie. Depunerea ofertelor angajante din partea investitorilor se face în perioada septembrie-octombrie, reţinerea investitorilor selectaţi, în octombrie-decembrie, semnarea acordului cu investitorii, în ianuarie 2012, iar înregistrarea societăţii de proiect, în februarie 2012. Punerea în funcţiune a obiectivului la capacitate finală este programată pentru semestrul II al anului 2020.

Proiect finalizat după 50 de ani

Ideea realizării centralei de la Lăpuşteşti a apărut în 1970, însă dictatorul Nicolae Ceauşescu a amânat-o deoarece a considerat că proiecte precum Bicaz, Vidraru sau Valea Drăganului erau mai interesante din punctul de vedere al raportului cost-beneficiu. În România există 16 asemenea proiecte hidroenergetice începute în comunism şi neterminate, pentru care ar fi nevoie tot de parteneriate public-private, însă unele dintre ele nu mai sunt viabile în actuala conjunctură economică. Pe de altă parte, comunitatea europeană ar putea impune amenzi exorbitante sau închiderea mai multor termocentrale, precum cele de la Rovinari, Turceni sau Craiova, pentru că reprezintă o ameninţare pentru mediu, fiind prea poluante. Cele mai importante obiective hidro aflate în funcţiune pe Someş sunt centralele Mărişel (220 MW), Tarniţa (45 MW), Someşul Cald (12 MW), Gilău I (6,6 MW), Gilău II (6,9 MW), Floreşti I (6,9 MW), Floreşti II (1,3 MW), Cluj I (0,9 MW).

Pământuri fără proprietari

Lacul de la Lăpuşteşti va fi amplasat pe un platou pe care acum pasc vaci şi cai. Oamenii de aici fac bani mai ales din cultivarea cartofilor, care ajung la dimensiuni impresionante în zona comunei Râşca. De altfel, în acest an producţia a atins un nivel record, chiar dacă preţul a scăzut de la 2,5 lei la 60-80 bani/kg. "Aşteptăm ca investitorii să facă drumul de acces către sat pentru ca să poată ajunge aici turiştii, nu numai cu ATV-urile, ca până acum", ne-a mărturisit un sătean. Locuitorii spun însă că majoritatea lor nu deţin acte de proprietate asupra terenurilor, dar că fac demersuri pentru a le înregistra. "În sat mai sunt vreo 35 de suflete. La un moment dat erau vreo 175, dar cei mai mulţi au plecat la Cluj", spune un alt localnic.